Impactul mecanismelor de digitalizare din România asupra industriei turismului

În ultimii ani, România a accelerat procesul de digitalizare a raportărilor fiscale, introducând mecanisme precum SAF-T, e-Factura, e-Transport și, mai recent, e-TVA. Aceste sisteme, implementate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, au ca principale obiective creșterea transparenței în relația contribuabil – administrație fiscală, combaterea evaziunii fiscale și eficientizarea proceselor administrative, cu accent pe funcția de control. Pentru industria turismului, un sector economic marcat de o dinamică aparte, dependent de fluxuri rapide de numerar și interacțiunea cu clienții, aceste schimbări aduc atât provocări, cât și oportunități.În cele ce urmează vom explora care sunt efectele acestor mecanisme asupra afacerilor din turism, de la agenții de turism și hoteluri, la pensiuni și restaurante, oferind totodată și sfaturi practice pentru a naviga prin această tranziție.

Calendarul de implementare: Ce trebuie să știe industria turismului?

  1. SAF-T (Standard Audit File for Tax)

Fișierul Standard de Audit Fiscal, sau pe scurt SAF-T, este un fișier standardizat prin care companiile transmit către ANAF, în mod detaliat, informații despre contabilitate, tranzacții, active sau stocuri. Implementarea SAF-T a început în 2022 pentru marii contribuabili și s-a extins treptat către firmele medii și mici. Din punct de vedere tehnic, SAF-T presupune generarea unui fișier XML complex, care necesită un soft contabil compatibil și o mapare corectă a datelor. Pentru o firmă din industria de turism (spre exemplu, un hotel sau o pensiune), asta înseamnă raportarea tuturor facturilor emise către clienți, a tuturor facturilor primite de la furnizori, a plăților și încasărilor, a echipamentelor și imobilizărilor corporale și, la cererea autorităților fiscale, chiar și stocurile de mărfuri sau materii prime. Anul 2025 aduce în această raportare și contribuabilii mici, astfel că pentru aceștia este un exercițiu nou. Așa cum arată experiența dobândită anterior, în sutele de implementări SAF-T efectuate, pregătirea din timp este cheia succesului deoarece o implementare completă implică coordonarea mai multor echipe și tipuri de informații. De asemenea, deși această declarație vine la pachet cu multe provocări, în același timp poate să fie considerată ca un exercițiu excelent de verificare, inclusiv a bazelor de date de clienți, furnizori, politici contabile, fluxuri și procese interne etc.

  1. e-Factura

Sistemul e-Factura, lansat în 2021 ca proiect-pilot pentru relația B2G (business-to-government), a devenit obligatoriu din 2024 pentru tranzacțiile B2B (business-to-business) și, din 2025, pentru B2C (business-to-consumer). Facturile trebuie emise într-un format XML specific, încărcate pe platforma ANAF și validate electronic. Din perspectiva industriei turismului, facturarea electronică a devenit obligatorie pentru entitățile care acceptă vouchere de vacanță începând cu 1 aprilie 2022. Pentru operatorii din turism, acest mecanism e-Factura presupune integrarea sistemului de gestiune cu platforma ANAF (prin Spațiul Privat Virtual), un proces care poate dura săptămâni sau chiar luni, în funcție de complexitatea operațiunilor, softul contabil utilizat și nivelul de pregătire al departamentului financiar – contabil.

  1. e-Transport

Introdus în 2022, e-Transport monitorizează transportul bunurilor cu risc fiscal ridicat, dar din 2024 sistemul a fost extins și pentru toate operațiunile transfrontaliere (importuri, exporturi, achiziții și livrări intracomunitare etc.), independent de bunurile transportate. Firmele trebuie să declare în prealabil transporturile printr-un sistem digital (SPV), primind un cod UIT (Unic Identificator de Transport) pe care trebuie să îl comunice transportatorului. Deși industria turismului este văzută ca o industrie predominant prestatoare de servicii, evident că pentru desfășurarea activității din acest domeniu achizițiile de bunuri sunt esențiale, fie că vorbim de diverse achiziții de produse alimentare, de bunuri necesare pentru construcția unor noi locații sau renovarea celor existente, achiziționarea de echipamente/bunuri intracomunitar etc., cerând o sincronizare între logistică și raportarea online.

  1. e-TVA

Cel mai nou sistem, reglementat în 2024 și aflat în plină implementare în 2025, e-TVA automatizează calculul și raportarea taxei pe valoarea adăugată. ANAF pre-completează declarațiile pe baza datelor din e-Factura, sistemul electronic al caselor de marcat, e-Transport, SAF-T, declarațiile 390 și 394 etc., iar contribuabilii au responsabilitatea de a verifica și explica eventualele diferențe față de declarația de TVA (formularul 300) – pentru moment doar în ceea ce privește taxa colectată. Pentru hoteluri sau agenții de turism, spre exemplu, asta înseamnă o supraveghere mai strictă a TVA-ului aplicat pachetelor turistice și a raportării acestora. Momentan autoritățile efectuează genul acesta de reconcilieri pentru livrările locale de bunuri/servicii subiect de cotă standard sau cotă redusă de TVA și se trimit notificări doar în cazul acestor tranzacții, dacă se identifică diferențe semnificative între sumele raportate prin sistemele mai sus-menționate și decontul de TVA. Se preconizează că va fi extins în curând și la achizițiile efectuate și, de altfel, la toate liniile din declarația de TVA, dar nu există un calendar specific în acest sens. De asemenea, trebuie să știți că în acest moment nu sunt aplicate amenzi dacă nu răspundeți la Notificarea privind diferențele identificate de autorități, dar aceste amenzi vor începe să fie aplicate de la 1 iulie 2025. De asemenea, ne așteptăm ca autoritățile române să înceapă curând să lucreze la un model de răspuns predefinit care să fie utilizat de contribuabili pentru a oferi explicații cu privire la diferențele specific identificate. Acesta ar fi un aspect important de urmărit, deoarece în practică am identificat deja mai multe situații în care, de exemplu, anumite tranzacții vor fi incluse în declarația de TVA sau SAF-T, dar nu și în e-Factura, astfel încât aceste cazuri ar genera diferențe care ar trebui constant explicate. Pentru a putea înțelege aceste situații, autoritățile române au nevoie de un format standardizat care să fie utilizat de contribuabili, altfel volumul de date și varietatea formatelor utilizate ar face imposibil acest exercițiu.

Impactul asupra industriei turismului: Provocări și beneficii

Aceste mecanisme ar trebui să aibă de principiu un impact dublu. Pe de-o parte, cresc conformarea fiscală și reduc birocrația pe termen lung – facturile electronice elimină varianta de facturare tradițională (suport hârtie, PDF etc.). Pe de altă parte, implementarea inițială necesită investiții în tehnologie și pregătire specifică, ceea ce poate fi o povară pentru afacerile de familie sau agențiile mici. De asemenea, sancțiunile severe – amenzi de până la 100.000 de lei pentru e-Transport sau confiscarea contravalorii mărfurilor -, constituie o provocare pentru cei care nu se conformează la timp.

Totuși, turismul poate câștiga din această digitalizare. Transparența tranzacțiilor poate atrage mai mulți clienți corporate, iar integrarea cu sisteme moderne (de exemplu, softuri de gestiune compatibile cu e-Factura) poate eficientiza operațiunile.

De asemenea, reducerea evaziunii fiscale și, implicit, creșterea colectării de venituri la Bugetul de Stat, obiective declarate ale mecanismelor de e-Reporting implementate în România, ar trebui în primul rând să elimine treptat concurența neloială (afacerile din industria turismului care nu respectă legislația fiscală), aspect care este o prioritate la nivelul întregii Uniuni Europene în contextul implementării VIDA (VAT in Digital Age) și taxării platformelor care activează și în domeniul turismului, dar și să creeze condiții pentru atragerea de investiții atât de la Bugetul de Stat, cât și străine.

Recomandări și bune practici

După cum spuneam, implementarea raportărilor electronice poate genera dificultăți operaționale la nivelul contribuabililor, dar pentru a eficientiza acest proces prezentăm mai jos câteva aspecte de avut în vedere:

  • Investiții în tehnologie – un soft compatibil care poate genera fișiere XML și care poate fi integrat cu platformele ANAF reduce semnificativ efortul de implementare;
  • Ajutor specializat – implementarea SAF-T sau e-Factura necesită expertiză tehnică, așadar este important să beneficiați de asistență din partea consultanților fiscali, a contabililor, dar și a specialiștilor IT.
  • Planificare – implementarea timpurie crește gradul de eficiență a procesului și reduce inconsistențele de raportare;
  • Monitorizarea legislației fiscale – peisajul fiscal din România este efervescent și în continuă schimbare, astfel că este important să alocați resurse pentru a fi informați despre modificări și noutăți.

 

Material scris de Diana Hadăr, Tax Director KPMG România, pentru Top 50 Hoteluri de Business ed. VII

POATE TE INTERESEAZA
SGS România: Calitate, trasabilitate și conformitate în HoReCa
Octavian Moldovan: Vizăm o dezvoltare organică, care să ne permită o creștere sustenabilă
România continuă să ofere oportunități: 39 de noi hoteluri, programate pentru perioada 2026 – 2029
Analiză: Produsele congelate, un instrument esențial pentru calitate constantă și eficiență