Deschisă în urmă cu un an, prima locație a deja lanțului Ciorbărie a fost un succes și acum numără trei unități, urmând ca până la sfârșitul anului să se dubleze.
În ultima vreme peisajul horeca românesc a început să primească o serie de businessuri nișate, localuri mici, ultra-specializate. Astfel, au apărut restaurante de clătite, un noodles bar sau Ciorbăria.
Ideea unei ciorbării i-a venit lui Gabriel Voic în urma unui sondaj mai mult empiric. El a constatat că cele mai vândute produse în restaurantele tradiționale sunt ciorbele și supele.
În plus, nișând astfel gama de produse, infrastructura necesară nu era prea amplă, permițând un business cu potențial rapid. Însă cea mai mare problemă a antreprenorilor din România, la care subscrie și domnul Voic, rămâne fiscalizarea greoaie, lipsa facilităților și nevoia angajării unor oameni care să se ocupe exclusiv de partea birocratică, atât de sufocantă.
Prima Ciorbărie a deschis-o în decembrie 2016, într-un spațiu mic de pe Calea Dorobanți, ce avea o tejghea la care clienții puteau să își consume supa sau ciorba, însă majoritatea vânzărilor erau în sistem take away.
Cel de-al doilea spațiu, situat pe strada Mihai Eminescu, este mai generos, având o sală de mese ce poate acomoda până la 18 persoane. În urmă cu două săptămâni, cea de-a treia locație și-a deschis porțile pe strada Academiei, având o dimensiune intermediară între primele două, cu 10 locuri de stat.
În cele trei unități lucrează acum 22 de angajați, atât în bucătărie, cât și la servire.
Spațiile vizate de Gabriel Voic atât pentru locațiile deja existente, cât și pentru cele viitoare variază ca dimensiune între 30 și 100 mp, putând jongla cu numărul de locuri de stat. Pentru astfel de spații, investiția variază între 20.000 și 30.000 de euro pentru fiecare locație.
Pentru cele peste 40 de rețete pe care le deține în portofoliu Ciorbăria, prorietarul a lucrat cu chef Dragoș Tudoran, care a adaptat rețete tradiționale, le-a adus în modernitate și a reușit să atingă o paletă cât mai variată de gusturi. Supele și ciorbele sunt în mare parte tradiționale românești, fiind completate de câteva rețete europene consacrate, precum borșul de sfeclă rusesc, kraut sau ciorba sârbească de porc.
Prezența anumitor produse în meniul care cuprinde zilnic în medie în jur de zece supe și ciorbe este determinată de ingredientele de sezon, dar și de cerere, cele mai căutate fiind ciorba de burtă, ciorba rădăuțeană, ciorba de perișoare și gulașul. De fiecare dată când apare o rețetă nouă, însă, aceasta devine cea mai cerută pentru o perioadă.
Cele trei locații sunt deschise întreaga zi, nu doar pentru masa de prânz, astfel încât doritorii pot avea parte de o supă caldă sau rece, în funcție de sezon, de dimineața de la ora 10, până seara la ora 22, pentru că toate ciorbele și supele se prepară la fața locului.
În afară de produsul de bază, la Ciorbărie clienții pot comanda și deserturi, ce sunt aduse de furnizorul Brigitte. De asemenea, pentru pâinea ce însoțește supele, Gabriel Voic a apelat la brandul Demetra, o brutărie artizanală pe bază de maia, care desface în câteva locații horeca și de retail din București.
„Am ales furnizori în funcție de calitatea produselor, nu după preț; este și acesta un factor, dar nu cel mai important”, concluzionează proprietarul.
