Risipa alimentara este o problema sociala majora cu care se confrunta multe dintre tarile europene, printre care si Romania. Milioane de persoane din tara noastra traiesc la limita saraciei si se confrunta cu probleme in asigurarea hranei, in timp ce industria alimentara se confrunta cu dificultati in gestionarea tonelor de deseuri alimentare. Este motivul pentru care, pe model elvetian, Asociatia MaiMultVerde a lansat proiectul „Romania impotriva risipei de hrana”, menit sa analizeze situatia risipei alimentare si sa contribuie la limitarea si revalorificarea deseurilor.
In Romania, risipa de alimente reprezinta o problema sociala majora: aruncam anual cca 250 kg de alimente / locuitor (peste media europeana), in timp ce 4,74 milioane de persoane traiesc la limita saraciei si au dificultati in asigurarea hranei. La aceste date se adauga cca. 5 mil. t. de deseuri alimentare produse anual, ceea ce inseamna intre o treime si jumatate din cantitatea totala de hrana destinata consumului uman produsa intr-un an. Daca in mediul rural exista metode traditionale de valorificare a resturilor de alimente in gospodarie, in mediul urban peste 95% din resturile municipale ajung la groapa de gunoi, facand astfel imposibila valoarificarea deseurilor de orice fel.
Asociatia MaiMultVerde, in parteneriat cu FoodWaste Elevetia (www.foodwaste.ch) si Centrul de Resurse pentru Participarea Publica au lansat astazi proiectul „Romania impotriva risipei de hrana” (www.foodwaste.ro). Scopul acestuia este de a creste rolul si gradul de informare si implicare a societatii civile si publicului larg in realizarea si implementarea politicilor publice din Romania in domeniul reducerii risipei de hrana. Lansarea proiectului a avut loc in prezenta reprezentantilor din mediul ONG, HORECA si marilor retaileri pe 6 aprilie 2016, in cadrul unei conferinte de presa, si se va desfasura pe o perioada de un an (12 luni).
„Reducerea risipei de hrana este un pas important in calatoria spre un sistem alimentar mai sustenabil. Asteptam cu nerabdare sa lucram alaturi de Asociatia MaiMultVerde pentru a contura acest element vital al agendei sustenabilitatii in Romania”, Declara Markus Hurschler, co-fondator foodwaste.ch
Pentru a identifica sursele si cauzele risipei de alimente, in cadrul proiectului „Romania impotriva risipei de hrana” va fi realizat un studiu national privind risipa de hrana pe lantul valoric producatori-distribuitori-consumatori. In urma studiului vor putea fi identificate masuri pentru reducerea pierderilor, in vederea promovarii acestora pe agenda guvernamentala si parlamentara, cat si in randul publicului larg.Acest lucru va fi posibil prin constituirea unei Coalitii Nationale „Romania impotriva risipei de hrana” si prin organizarea unei campanii de advocacy.
“Sectorul alimentar – de la productie și comercializare, pana la consum și post-consum – are un impact major asupra mediului: suprafetele de teren atrase in circuitul agricol, resursele de apa necesare, substantele chimice folosite, distantele mari parcurse de alimente sau deșeurile generate pe tot lantul sunt doar cateva din elementele de presiune asupra naturii. De aceea, un program de prevenire și reducere a risipei de hrana, prin implicarea tutoror factorilor interesati, se subscrie perfect misiunii Asociatiei MaiMultVerde de promovare a unei noi culturi a responsabilitatii fata de mediu in Romania”, spune Teodor Mitrana, Director Asociatia MaiMultVerde.
Totodata, in cadrul proiectului vor avea loc actiuni de informare si implicare a publicului larg, prin organizarea unei expozitii itinerante ce consta intr-un set de materiale vizuale care ilustreaza risipa de alimente in Romania. De asemenea, proiectul vizeaza si organizarea unei caravane educationale in scoli si licee din orasele Bucuresti, Constanta, Iasi, Brasov, Cluj, Timisoara si Craiova.
Proiectul are ca public tinta sectorul ONG, privat, politic si publicul larg si va contribui la cresterea gradului de cunoaștere, transparenta, vizibilitate, conlucrare si participare publica privind risipa de hrana in Romania, in vederea reducerii acesteia. Totodata, proiectul identifica modul in care modelul elvetian (redirectionarea hranei inainte de momentul expirarii catre grupuri dezavantajate, prin intermediul unitatilor alimentare cu caracter social) poate fi replicat la noi.
Proiect co-finantat printr-un grant din partea Elvetiei prin intermediul Contributiei Elvetiene pentru Uniunea Europeana extinsa, in valoare de 164.464,98 CHF, iar valoarea contributiei proprii este de 18.309,42CHF.
