Principala atracţie a României pentru turiștii străini nu e nici litoralul, nu sunt nici munţii și nici măcar zona rurală, ci… Bucureștiul, în care ai acces la absolut orice ai face și în alt oraș mare, dar asumându-ţi că aproape toate standardele sunt mult sub cele ale capitalelor europene.
Bucureștiul are în ochii vizitatorilor din afara granițelor o serie de atuuri: prețurile la mâncare și, cu precădere, la băutură sunt cu mult sub cele europene, iar distracția de noapte este peste orice standard vest european. Însă aceste avantaje sunt căutate doar de un anumit segment de turiști. Pe de altă parte, cele mai multe dintre hoteluri, restaurante și cafenele sunt comparabile, ca standarde, cu cele europene.
CITEȘTE ȘI:
Cum au reușit Bulgaria și Ungaria să atragă de peste 3 ori mai mulți turiști străini decât noi
Bucureștiul bizantin, un nou concept turistic
Chiar dacă majoritatea străinilor care ajung în București vin pentru business, în ultimii ani, odată cu dezvoltarea Centrului Vechi ca pol de atracție, a început să prindă contur și turismul de city break. Turistul de city break venit în Bucureşti se împarte în trei tipologii, potrivit lui Călin Ile, președintele Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR). Primul este turistul explorator, venit să descopere locuri şi experienţe, un turist care testează locurile speciale și caută autenticul din oraş. Aceştia vin din curiozitate, sunt cu predilecţie tineri şi îi vezi deseori prin oraş făcând poze în cele mai diverse locuri posibile.
Ar mai fi turistul cu discernământ, care vine pentru experienţe culturale cum ar fi Festivalul Enescu, ajuns în urma recomandărilor cunoscuţilor care au vizitat deja oraşul. Este turistul care vine să viziteze prieteni sau care a mai fost cu ocazia unei conferinţe şi revine acum ca turist. Îi găsim în săli de concerte, în muzee sau în restaurantele bune ale oraşului. Turistul consumerist este o a treia categorie și vine în București pentru a juca la cazinou (cu precădere turiști din Israel), pentru shopping (în special românii care vin din ţară în weekend la Bucureşti), pentru viaţa de noapte (turiștii britanici cu predilecţie) sau pentru un eveniment sportiv.
Ce s-ar putea face cu un buget de promovare?
Cei care lucrează în turism cred că până acum autoritățile locale nu s-au implicat deloc în promovare. Lucian Boronea, proprietarul agenției de turism Accent Travel, crede că Bucureștiul nu este exploatat nici măcar la o treime din potențial. „Singurul capitol la care Capitala stă relativ bine este turismul de afaceri. Pe zona de evenimente suntem clar nișați pe cele mici spre medii, de 200-300 de oameni pentru o întâlnire. În ceea ce privește turismul leisure (de recreere – n.r.), există o singură nișă conturată: turismul de weekend“, mai spune omul de afaceri. El crede că autoritățile locale nu promovează deloc Bucureștiul, iar asta se poate constata și din simplul fapt că nu există nici măcar un site turistic al orașului și nici o asociație de promovare funcțională. „În primul rând nu văd nicăieri, transparent, cât au cheltuit autoritățile locale pentru promovarea orașului“, adaugă el.
Efectele implicării autorităților locale nu sunt simțite nici de Călin Ile. „Poate doar în organizarea unor evenimente reușite, cum ar fi Festivalul Enescu, Spotlight Festival sau iMapp. În rest, nu suntem prezenți la târguri, nu avem strategie, nu avem prezență online, nu avem un centru de evenimente și multe alte «nu-uri» care duc la concluzia că Bucureștiul nu este încă competitiv pe această piață“, afirmă reprezentantul hotelierilor.
Autoritățile locale, adaugă Ile, nu au acordat o mare atenție turismului, acesta nefiind o prioritate. În consecință, nici nu au promis prea multe și, drept urmare, nici nu au facut. „Dacă făceau alte lucruri promise și tot ar fi fost bine și pentru turism. Ne referim la Sala Polivalentă, la centura orașului, la metroul spre Otopeni și multe altele. Strict la turism am fi așteptat măcar să se cheltuiască eficient taxa de promovare colectată de câțiva ani de la clienții noștri și să se elaboreze din acești bani cel puțin o strategie pentru turismul bucureștean“, afirmă președintele FIHR.
Idei simple, efecte maxime
Bucharest Tourism Board este organizația de management turistic a Bucureștiului pe care autoritățile locale au promis să o susțină, dar nu au făcut-o, spune Răzvan Pîrjol, președintele acestei asociații. El susține că nu poate da nici măcar un exemplu de măsură concretă luată de autorități pentru a spori atractivitatea orașului.
Chiar și fără sprijinul statului, Răzvan Pîrjol consideră că Bucureștiul oferă astăzi o paletă interesantă de activități de tip city-break, de la simpla descoperire a orașului, a cărui realitate e superioară imaginii pe care o au străinii înainte de sosire, la obiective turistice bine determinate. „Plimbări, parcuri, shopping, restaurante cât se poate de variate, vizite la muzee, Palatul Parlamentului, participarea la evenimente (concerte, festivaluri) sau pur și simplu relaxare (Therme)“, enumeră el punctele tari ale orașului.
Ideea de city break, adaugă șeful Bucharest Tourism Board, nu trebuie să fie legată neapărat de un obiectiv, pentru că o combinație de curiozitate și nou, într-un raport corect value for money poate fi un scop de călătorie în sine. „Văd multe familii de italieni la Therme, prin București și la shopping, care descoperă orașul și, cu siguranță, ramân plăcut surprinși“, crede el.
Câteva măsuri simple, care să nu coste foarte mult și care să ducă la creșterea atractivității orașului sunt, în opinia lui Călin Ile, promovarea (care nu ar fi costat nimic primăria, deoarece putea fi asigurată, ca oriunde în lume, de către turiști prin taxa de promovare), digitalizarea (obligatorie în ziua de azi și ale cărei costuri sunt mici, dacă ne raportăm la beneficii), crearea unor centre de informare, elaborarea calendarului evenimentelor cu 12 luni în avans, city card de București, anunțuri la metrou în limba engleză în weekend, adaptarea programelor muzeelor în funcție de orarul turiștilor și spectacole create special pentru turiști (teatre într-o limbă străină, seri tematice etc). Bucureștiul ar avea, totodată, mare nevoie de un centru modern de conferințe, care să susțină industria de evenimente, dar și de o digitalizare a turismului.
La rândul lui, Răzvan Pîrjol spune că autoritățile locale ar trebui să susțină unele inițiative deja pornite, precum City Greeters (voluntari care poartă t-shirturi specifice și care fac pe ghizii sau dau explicații despre obiective specifice), semnalizarea stradală pe care tot trebuie să o facă, dar cu „gând turistic“, dar și să creeze povești în jurul statuilor sau amplasamentelor unde doresc să pună opere de artă. Mai este nevoie și de lucruri mult mai simple, precum un site și puncte de informare.
Așa cum se prezintă el acum, Bucureștiul ar putea să-și dubleze încasările din turism în următorii 5-7 ani dacă s-ar acorda atenția cuvenită acestui sector. „Nu am de ce să menționez acum alte lucruri negative ale Bucureștiului turistic în afara modului în care este gestionat turismul. Sperăm că, poate, prin noua lege, care ar urma să reglementeze organizațiile de management a destinației, să depășim acest impas și să începem să valorificăm potențialul uriaș de care dispune capitala și din punctul de vedere al turismului“, mai spune Călin Ile.
Minusurile Bucureștiului trebuie acceptate așa cum sunt, afirmă Răzvan Pîrjol. Sunt însă unele dezavantaje ce pot fi corectate și transformate în avantaje. Spre exemplu, lipsa de punere în evidență a clădirilor impunătoare și mascarea „ruinelor“, pot fi cosmetizate printr-un joc de lumini adecvat.
