Criza de personal i-a determinat pe unii proprietari de hoteluri și restaurante să aducă angajaţi din afara Uniunii Europene. La fel cum și colegii lor plecaţi să lucreze în industria ospitalităţii din alte ţări trebuie să se integreze într-un mediu de lucru multicultural, și cei care au rămas să lucreze în turism în ţară vor fi nevoiţi să facă faţă șocului cultural de a avea colegi din alte culturi, de alte confesiuni și care vorbesc alte limbi.
Dacă exodul românilor plecați să lucreze în străinătate de la începutul anilor 2000 nu s-a simțit inițial în economie, din cauza șomajului destul de ridicat și a numărului redus de locuri de muncă nou înființate, pierderea populației active, care a continuat să plece an de an din România, a ajuns un fenomen îngrijorător pentru stabilitatea economică a țării. Printre cele mai grav afectate domenii de deficitul de forță de muncă a fost industria ospitalității. Din cei peste trei milioane de români plecați să lucreze în străinătate se estimează că în jur de un milion activează în hotelurile, restaurantele, cafenelele, barurile sau vasele de croazieră din alte țări.
În tot acest timp, turismul românesc a continuat să crească, în medie cu 10% pe an, 2017 și 2018 aducând un număr record de clienți în industria hotelieră. Deficitul de personal și-a spus însă cuvântul, unele locații fiind nevoite să se închidă, altele să își limiteze oferta de servicii. De altfel, anul 2018 a reprezentat apogeul crizei de personal în industria ospitalității, patronatele de profil estimând deficitul de forță de muncă la 100.000 de persoane. Cel mai probabil, lipsa de personal din industia ospitalității va rămâne la fel de critică și în acest an.
Soluția de moment găsită de unii dintre patronii și managerii de horeca este aducerea de angajați din din afara Uniunii Europene. „Aducerea de personal extracomunitar reprezintă o soluție care acoperă deficitul repede, dar nu rezolvă criza pe termen lung. Spre deosebire de celelalte soluţii, precum educaţia sau atragerea românilor din diasporă, pentru care va trebui să muncim câțiva ani până se vor vedea rezultatele, aceasta este o soluție rapidă, care stinge parțial «incendiul». De aceea văd oportună aducerea de angajați din străinătate, pentru că nu poţi compensa plecarea atâtor oameni din industria ospitalității din România“, afirmă Călin Ile, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR).
Deși numărul angajaților din afara Uniunii Europene care lucrează în turism în România este cel mult de câteva sute de persoane, numărul lor va crește în perioada următoare. „Numărul de angajaţi extracomunitari va creşte cu siguranță pentru că sunt zone puternic deficitare. O să vedem din ce în ce mai multe hoteluri şi restaurante care se vor orienta către forţa de muncă din străinătate“, adaugă Călin Ile.
Care sunt avantajele?
Chiar dacă legislația a fost inițial o piedică în angajarea de personal din afara României, ea a fost parțial îmbunătățită. De exemplu, dacă la începutul lui 2018 contingentul de angajați din afara UE nou admiși pe piața muncii din România era de 10.000 de lucrători, numărul lor a fost suplimentat la 13.000 până la sfârșitul anului trecut, iar pentru 2019 a fost extins la 20.000 de persoane.
Costul cu salariile pentru angajații extracomunitari este similar cu cel plătit românilor, însă contractele prevăd ca angajatorii să le ofere cazare și masă. În plus, costurile cu aducerea acestora variază între 1.500 și 2.500 de euro, sumă care include costul biletelor de avion sau al taxelor de traducere și legalizare a documentelor. De asemenea, aducerea unui astfel de angajat poate să dureze și până la patru luni.
„Forţa de muncă din ţară este în continuare mai ieftină decât cea din străinătate dacă iei în calcul toate costurile. De altfel cei care au o politică de recrutare eficientă, o imagine bună de angajator şi oferă perspective de carieră pot să apeleze în continuare la forţa de muncă internă. Pe de altă parte, există însă o fidelitate și o flexibilitate mai mare din partea angajaţilor extracomunitari care participă la tot felul de momente în companie. Totodată, riscul de plecare este aproape inexistent, astfel că fiecare angajator poate opta pentru cea mai bună decizie pentru el, fie găsirea de angajaţi de pe piaţa locală, fie aducerea de personal extracomunitar”, consideră președintele FIHR.
Schimbare de paradigmă
De cele mai multe ori, lucrul în industria ospitalității înseamnă muncă de echipă, iar angajații locali erau obișnuiți să aibă colegi ca ei. Apariția în bucătării sau în hoteluri a angajaților din culturi diferite i-a surprins pe colegii lor români destul de nepregătiți. „Au fost și situații în care colegi români au avut o atitudine de «șefi» în relația cu aceștia, însă cred că este o reacție dictată mai degrabă de bariera de limbă și noutatea de a lucra în echipă cu oameni de o altă naționalitate”, susține Zoe Dobre, directorul de resurse umane al grupului City Grill. Și Iosif Ștefănescu, Executive Chef la Osho, susține că angajații români au fost reticenți la început și oarecum invidioși, însă ulterior s-au obișnuit cu colegii lor veniți din Nepal.
Locaţii cu angajaţi extracomunitari
Unul dintre primii angajatori din turism care a apelat la personal extracomunitar este Teleferic Grand Hotel din Poiana Brașov, la care lucrează în prezent câteva zeci de filipinezi. Un exemplu similar este și centrul de wellness și spa Therme de lângă București.
Printre cele mai ambițioase proiecte este cel lansat de City Grill, cel mai mare operator de restaurante casual din România. În noiembrie 2017, grupul a angajat șase nepalezi care lucrează ca ajutor de bucătar și picoli în restaurantul Pescăruș din Parcul Herăstrău. Planurile City Grill sunt însă mult mai ambițioase, astfel că alte 100 de persoane din Nepal ar putea veni să lucreze în restaurantele grupului.
„Având în vedere că vizăm extinderea la nivel de grup, nevoia de personal este tot mai mare. Evident că obiectivul este să păstrăm calitatea serviciilor, iar a avea personal suficient și performant este esențial în această direcție. De aceea investim în educație, în profesionalizare și în ridicarea standardului de pregătire a personalului. În acest context, vom apela și la importul de forță de muncă extracomunitară pentru completarea pozițiilor disponibile în grup atunci când nu reușim să atragem candidați din piața locală”, afirmă Zoe Dobre, directorul de resurse umane al grupului City Grill. Alte restaurante care au apelat la angajați extracomunitari sunt Yoshi Sushi & Teppanyaki din Floreasca care a angajat cinci nigerieni sau Gyros Thessaloniki unde lucrează vietnamezi.
În cazul lui Iosif Ștefănescu, executive chef la Osho și Yasou, unde lucrează 20 de nepalezi pe posturi de bucătar (de grătar), ajutor de bucătar şi personal de curăţenie, angajații extracomunitari l-au ajutat să treacă cu bine anul 2018. „Sunt câţiva foarte buni, care au mai lucrat în bucătărie în Emiratele Arabe Unite, iar 12 dintre ei sunt ajutor de bucătar și trebuie îndrumaţi. Este nevoie de un român care să coordoneze doi-trei nepalezi și să le spună ce trebuie să facă”, spune bucătarul-șef de la Osho.
