Până la finele anului trecut, zilierii puteau fi folosiţi în toate domeniile, însă OUG nr. 114/2018, apărută în decembrie, a ajuns să limiteze folosirea zilierilor doar pentru agricultură. Patronatele din horeca, unul dintre sectoarele care apelează frecvent la zilieri, s-au plâns de nenumărate ori de această reglementare, iar efectul a fost reflectat prin noi modificări ale legislaţiei, aduse prin Ordonanţa de urgenţă nr. 26/2019.
Zilierii sunt persoanele fizice cu capacitate de muncă și care desfășoară activități necalificate cu caracter ocazional, pentru un beneficiar, contra unei remunerații.
Activitatea zilierilor a fost reglementată începând cu anul 2011 prin Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri („Legea nr. 52/2011“), lege care a suferit mai multe modificări, cele mai recente survenind în aprilie 2019, când a intrat în vigoare Ordonanța de urgență nr. 26/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative. În plus, pentru aplicarea Legii nr. 52/2011 au fost elaborate Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri din 07.04.2015.
Odată cu cele mai recente modificări aduse Legii nr. 52/2011 au fost extinse domeniile în care se poate presta muncă necalificată cu caracter ocazional de către zilieri, fiind incluse și următoarele domenii:
(i) activități de alimentație (catering) pentru evenimente – diviziunea 5621;
(ii) restaurante – clasa 5610;
(iii) baruri și alte activități de servire a băuturilor – clasa 5630.
Raportul de muncă dintre zilier și beneficiar se realizează prin acordul de voință al părților, fără încheierea, în formă scrisă, a unui contract individual de muncă.
Însă la fel ca și în cazul încheierii contractelor individuale de muncă, beneficiarii/angajatorii pot contracta numai persoane care au împlinit vârsta de cel puțin 16 ani. Prin excepție pot desfășura activități ca zilieri și minorii cu vârsta cuprinsă între 15 și 16 ani, însă numai cu acordul părinților sau al reprezentanților legali.
Obligaţiile zilierilor
În ceea ce privește durata activității care poate fi exercitată ca zilier, aceasta este de minimum o zi, corespunzător cu 8 ore de muncă pe zi, însă fară a depăși 12 ore pe zi. Zilierul minor care are capacitatea de muncă va putea lucra 6 ore pe zi, dar nu mai mult de 30 de ore pe săptămână și fără a efectua activitate în timpul nopții. Chiar dacă părțile convin un număr mai mic de ore de activitate, plata zilierului se va face pentru echivalentul a cel puțin 8 ore de muncă.
De altfel, trebuie reținut faptul că o persoană care dorește să presteze activitate ca zilier, în domeniile specifice ramurii HORECA, nu poate presta activități pentru același beneficiar pe o perioadă mai lungă de 90 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic, iar un beneficiar nu poate utiliza o persoană pentru activități de tip zilier pentru mai mult de 25 de zile calendaristice consecutive.
Totodată, în domeniile specifice ramurii HORECA, o persoană nu poate presta activități în regim zilier mai mult de 120 de zile în decursul unui an calendaristic, indiferent de numărul de beneficiari.
Obligaţiile angajatorilor
Persoanele juridice care doresc să beneficieze de prestarea de activități de către zilieri au obligația de a înființa Registrul de evidență a zilierilor și de a le păstra la sediul social sau la punctele de lucru unde aceștia își desfășoară activitatea. Registrul de evidență al zilierilor se completează zilnic, exceptând perioadele în care nu se apelează la serviciile zilierilor, în ordine cronologică pentru toți zilierii care exercită activități cu caracter ocazional. Un extras al Registrului de evidență a zilierilor conținând înregistrările din luna precedentă va fi transmis de către beneficiar, lunar, până cel târziu la data de 5 a fiecărei luni, către inspectoratul teritorial de muncă unde își are sediul.
Beneficiarii activitățiilor de tip zilier au obligația de a efectua plata către aceștia la sfârșitul fiecărei zile sau cel mai târziu la sfârșitul săptămânii sau al perioadei de desfășurare a activității, respectiv lunar, numai cu acordul exprimat în scris de către zilier și beneficiar. Obligația de calcul, plata și declararea impozitului pe venit datorat pentru veniturile realizate din activitatea prestată de zilier este stabilită prin lege în sarcina beneficiarului.
Reglementarea intermedierilor
Ultimele modificări aduse Legii nr. 52/2011 reglementează totodată și modalitatea de intermediere între cererea și oferta de muncă zilieră. Astfel, pot deține calitatea de agenții de intermediere între cererea și oferta de muncă zilieră societățile înființate pe teritoriul României, în condițiile Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care au ca obiect de activitate Activități ale agențiilor de plasare a forței de muncă – cod CAEN 7810, acreditate potrivit Criteriilor și procedurii de acreditare a agențiilor de intermediere între cererea și oferta de muncă zilieră, prevăzute de Hotărârea nr. 92/2019 pentru aprobarea Criteriilor și a procedurii de acreditare a agențiilor de intermediere între cererea și oferta de muncă zilieră.
Nerespectarea de către beneficiar a obligațiilor privind întocmirea, evidențierea și transmiterea înformațiilor din Registrul de evidență a zilierilor constituie contravenție și se sancționează cu amenzi în cuantum de 6.000 de lei, iar nedeclararea impozitelor pe veniturile realizate din activitatea prestată de zilier se sancționează cu amenzi contravenționale în cuantum de 20.000 lei și interzicerea utilizării zilierilor pe toată durata de existență a beneficiarului.
Material realizat de Cabinet de avocat Ionuţ Rotaru.
