Operatorii din industria ospitalității atrag atenția, printr-o scrisoare deschisă adresată guvernului de către Federația Industriei Hoteliere din România, că ceea ce se întâmplă în prezent în acest sector reprezintă o punere în pericol a unei întregi industrii și nu doar pe termen scurt, ci pe un orizont de timp mediu. În același timp, documentul vine cu o serie de propuneri care pot ajuta industria să supraviețuiască.

„Credem că modul în care autoritățile statului au gestionat și gestionează situația generează o serie de comentarii, pe care ne permitem să vi le adresăm aici și a căror preluare spunem noi că poate ajuta la depășirea rapidă și cu efecte negative diminuate pentru industria noastră, pentru angajații din această industrie și implicit pentru întreaga societate”, spun reprezentanții asociației în scrisoarea deschisă.
Primele propuneri vin din normele impuse de noile restricții comunicate zilele acestea de autoritățile statului în lupta contra pandemiei:
- Trebuie ca și România să respecte definiția europeană a certificatului digital, astfel încât turiștii străini care vin în România bazându-se pe testare și nu pe vaccinare să fie în situația de a li se permite cazarea la hoteluri sau de a merge în restaurante, muzee etc. Același lucru să fie valabil și pentru turiștii români, doar suntem cu toții parte din Europa. Este cunoscut că certificatul verde se referă la persoane vaccinate, testate în ultimele 72/48 de ore sau trecute prin boală în ultimele 15-180 de zile.
- Reprezintă un act de normalitate că dacă permitem persoanelor posesoare de certificat verde să poată participa la evenimente organizate cu limitare de capacitate în cinematografe, teatre, biserici etc să le fie permis să o facă și în hoteluri în exact aceleași condiții. Ne referim la evenimente de tip conferință, workshop, seminarii organizate pentru persoane posesoare de certificat digital și cu anumite restricții de spațiu.
- Măsurile impuse de autorități nu impun certificat verde pentru categorii întregi de angajați ținând cont de dreptul (și nevoia) de a munci. Totuși, faptul că în hoteluri nu se permite cazarea acestora, deși ei se pot deplasa în interes de serviciu dintr-o localitate în alta, reprezintă exact această încălcare a dreptului la muncă.
- Modul în care s-a comunicat, cu interpretări diferite cu erori și corecții la interval de 24 de ore a adus un mare haos la care mulți operatori din industria ospitalității, dar și clienții din hotelurile și restaurantele noastre nu au știut cum să reacționeze, drept urmare au anulat rezervările pe care le aveau până la venirea clarificărilor. În acest context, ne așteptăm ca deciziile luate de autorități să fie mai atent dezbătute, mai bine argumentate și mult mai bine comunicate, astfel încât să reușim să eliminăm pe cât posibil partea de suspiciune, de auto-interpretare sau de haos.
Al doilea capitol de propuneri vine din zona compensațiilor cu care statul român a venit să sprijine cea mai afectată industrie ,și anume industria ospitalității:
- Deși am avut nenumărate discuții cu toate autoritățile statului, pentru anul 2020 industria noastră nu a primit încă nimic concret dedicat operatorilor din industria ospitalității. Toate măsurile au fost unele general adresate întregii economii (șomaj tehnic, kurtzarbeit, M1, M2 pentru IMM, amânări la datorii fiscale etc.). Există o singură excepție, și anume impozitul specific care a fost anulat pentru o mare parte din perioada pandemică, cum sperăm să se întample și în prezent. Mult discutata schemă HoReCa 20% încă nu a devenit funcțională la mai bine de 10 luni de când e pusă în discuție.
- Solicităm ca datoriile statului către companiile din domeniu să fie achitate cu celeritate indiferent că vorbim de rambursări de TVA, decontarea concediilor medicale sau orice alte datorii ale statului către operatori economici.
- Voucherele de vacanță au fost anulate în anul 2021. Sperăm că ele vor fi reluate odată cu anul 2022, chiar dacă într-o formă revizuită.
- Pentru toate măsurile de închidere sau limitare a activității noastre în anul 2021, statul încă nu a gândit vreo formă de compensare economică și asta aduce multă frustrare și neliniște în rândul celor care lucrează sau sunt investitori în domeniu. În condițiile în care cifra de afaceri este puternic afectată și în anul 2021, cu o estimare de pierdere de cca 70% din volume în trimestrul 4 al anului pe fondul pandemiei, considerăm că este urgență maximă ca statul să vină cu sprijin către operatorii din industria ospitalității. Este evident că în lipsa unor măsuri de compensare economică, cei din industrie sunt cu spatele la zid și asta aduce implicit o înțelegere și conformare redusă față de restricțiile impuse de autorități.
- Criza energetică pune o presiune în plus pe sectorul nostru, pe care nu o putem depăși cu actualul volum de activitate din hotelurile și restaurantele noastre, fără existența unui sprijin din partea statului.
- Forța de muncă a părăsit masiv acest sector și continuă să o facă în lipsa unor măsuri de natură fiscală menite să susțină rămânerea lor în industria ospitalității.
Ultimul calup de propuneri vine din modul în care are loc comunicarea:
- În acest moment comunicarea cu membrii guvernului este una extrem de limitată, nimeni nu știe exact cine e persoana decidentă, nimeni nu își asumă nimic, toată lumea fiind în expectativă. Este evident că nu putem funcționa în acest mod.
- Industria ospitalității este una responsabilă și a încercat în marea sa majoritate să înțeleagă și să respecte deciziile statului. Faptul că a existat și un mic procent de operatori care au înțeles să încalce legea nu caracterizează întregul sector și nu merităm să fim blamați sau considerați vinovați de răspândirea pandemiei. Era și este în mâna autorităților să verifice și controleze, iar acolo unde nu sunt respectate deciziile statului să ia măsurile în vigoare.
- Dialogul cu reprezentanții industriei trebuie să fie unul asumat și responsabil de ambele parți. Trebuie împreună să găsim acel echilibru care să țină cont atât de deciziile medicale, cât și de cele economice, de contextul social pe care îl traversăm și de sensibilitatea opiniei publice în acest moment. Haideți să ne consultăm mai des, să discutăm înainte de a apărea decizii care afectează atât starea de sănătate, dar și cea economică a fiecăruia dintre noi. Degeaba venim cu hotărâri și le aruncăm înspre piață; dacă ele nu sunt gândite și analizate bine vor avea efecte reduse și vor fi doar parțial preluate de societate.
Trebuie să fim conștienți că sectorul turism trece în întreaga lume prin aceleași probleme, însă modul diferit în care autoritățile (prin dialog cu industria) au venit cu soluții la aceste probleme nu face din păcate decât să accentueze diferențele de competitivitate dintre turismul din România și cel din țările dezvoltate din Europa. Am crezut că pandemia va reprezenta o oportunitate prin care să găsim soluții să reducem decalajele existente, dar din păcate nu facem decât să le accentuăm. Fără luarea unor măsuri rapide și eficiente vom afecta grav performanțele turismului românesc pentru următorii 3-5 ani:
- Nu vom avea cu cine lucra în sector.
- Nu vor veni investițiile atât de necesare pentru turismul românesc.
- Încrederea turiștilor străini în turismul din România va fi și mai mult afectată și ca rezultat incomingul nu își va aduce contribuția așteptată, astfel încât deficitul balanței de plăți va fi și mai deficitar.
FIHR este prima organizație patronală din turismul românesc și cea mai reprezentativă din industria hotelieră, prin cifra de afaceri și numărul de angajați, reunind 4 din top 5 companii hoteliere din România după cifra de afaceri, fiind prezentă la nivel național în peste 40 localități și cumulând peste 16.500 camere în proprietățile hoteliere membre.











