România este tot mai atractivă pentru lanțurile hoteliere internaționale, iar această tendință va fi mult mai accelerată în perioada următoare. Potrivit lui Mircea Drăghici, CEO EST Hospitality & Vicepreședinte Asociația Incoming România, printre factorii favorizanți se află intrarea în Schengen cu granițele aeriene și navale, devenind astfel o destinație sigură și ușor de accesat, precum și trendurile globale din piața turistică. Având proiecte hoteliere cu un buget de dezvoltare de peste 90 milioane euro, toate aflate în derulare, EST Hospitality preconizează încă un an al premierelor în industria ospitalității.
Cum au fost anii 2022 și 2023 pentru industria ospitalității și care ar fi perspectivele pe termen scurt?
Pe de o parte, acești ani au fost marcați de adaptarea la numeroasele dificultăți, de regândirea businessului pe noi segmente de clienți pentru revenirea din pandemie, iar pe de altă parte, au apărut provocări noi, precum războiul din Ucraina, cu efectele legate de inflație, scumpirea creditelor etc. În tot acest carusel de evenimente, industria ospitalității a dovedit o reziliență extrem de bună și s-a reinventat. Trendul este unul bun, și mă refer aici atât la faptul că România este o destinație sigură pentru turiștii români și străini, cât și la faptul că vom intra în Schengen, anul acesta, cu granițele aeriene și navale.
Care ar fi principalele provocări ce vor marca piața în perioada imediat următoare?
Pentru 2024 se vor menține costurile ridicate la finanțare din cauza inflației și băncile se vor uita foarte atent la fezabilitatea fiecărui proiect hotelier. De asemenea, fiind an electoral, cu siguranță vor fi întârzieri pe tot procesul de autorizare în relația cu primăriile.
Cum apreciezi interesul arătat de lanțurile internaționale pentru piața locală? Ce zone sunt de interes?
România devine tot mai interesantă pentru lanțurile hoteliere internaționale și această tendință va fi mult mai accelerată în perioada următoare. Sunt o serie de factori favorizanți: pe de o parte, intrăm în Schengen și devenim o destinație mai ușor de accesat din țările UE, iar pe de altă parte, există la nivel global tendința de „turism pe distanțe scurte”, cauzată în principal de scumpirea biletelor de avion în ultimii ani. Ca zone în care vor fi anunțate proiecte în perioada următoare, aș menționa: Timișoara, Brașov, Cluj, Iași, Sibiu și Constanța.
EST Hospitality a asigurat consultanța pentru unele dintre proiectele importante anunțate recent, trei dintre acestea fiind în zona montană. Care este potențialul aici?
Compania noastră este consultant agreat în proiecte de dezvoltare hotelieră cu o valoare de peste 220 milioane euro, iar anul acesta vom anunța alte câteva proiecte extrem de interesante și unice pe piața locală. Legat de zona Brașov, în ultimii cinci ani am tot spus că acesta este cel mai puțin dezvoltat oraș din România, raportat la poziția strategică pe care o are pe hartă, oferta turistică generoasă și accesibilitate. Concret, în ultimii 25 de ani aici nu s-au dezvoltat decât câteva proprietăți cu peste 100 de camere. Referindu-ne strict la județul Brașov, compania noastră a adus pe piață proiectele: Radisson Blu Aurum (deschis în 2022 și primul brand internațional din Brașov), DoubleTree by Hilton (în dezvoltare), ibis Styles Brașov (în dezvoltare), Kempinski Poiana Brașov (pre-construcție) și ibis Styles Făgăraș (pre-construcție). În mod cert, în Poiana Brașov și zona montană vor mai apărea branduri hoteliere noi, care vor completa oferta deja anunțată. Este doar începutul dezvoltării hoteliere la Brașov și tendința va continua în anii care vin.
Ce alte zone oferă oportunități pentru lanțuri internaționale și ce branduri ar fi „potrivite” pentru piața românească?
Consider că există potențial de creștere în toate orașele medii și mari din România. Sunt atractive pentru investiții hoteliere zonele Maramureș, Oradea, Timișoara, Iași, Craiova, Sibiu, Otopeni, Bacău. Legat de brandul „potrivit”, apreciez că toți operatorii creează valoare adăugată și aduc notorietate unei locații. Pentru fiecare proiect se poate face o selecție a operatorului care să răspundă cel mai bine nevoilor investitorului și să cunoască piața respectivă.
Cum a fost perioada 2022-2023 pentru EST Hospitality? Care au fost cele mai importante proiecte finalizate sau aflate în derulare?
Pe lângă proiectele menționate pentru Brașov, am acordat asistență pentru proiectul Mercure Conacul Cozieni Retreat Hotel, care s-a deschis în anul 2023. Mai sunt proiectele anunțate: Bucharest City Lagoon (Radisson Lagoon – 330 de camere) și Crest Collection Bucharest (170 de camere) dezvoltate de Forty Management SA. Un element important a fost aducerea primului lanț hotelier pe segmentul luxury în România; e vorba de operatorul hotelier Kempinski. Această mare premieră a atras atenția asupra destinației România atât din partea investitorilor, cât și din partea altor branduri hoteliere care nu sunt încă prezente.
Cum apreciezi deschiderea operatorilor locali în ceea ce privește afilierea la branduri internaționale?
Există un apetit în creștere din partea investitorilor locali pentru operatorii hotelieri internaționali. Este rezultatul maturizării pieței și a faptului că băncile au învățat din criza financiară anterioară, când foarte multe proiecte de hoteluri independente (majoritatea tip boutique) au avut dificultăți de rambursare a creditelor și unele au intrat în insolvență. Acum, băncile se uită atent la cine face managementul proprietății și dacă are experienţa necesară. Abia apoi se trece la analiza financiară propriu-zisă. În continuare, există o preferință pentru contractele de management realizate de brandurile hoteliere internaționale, dar există și un segment de cerere în creștere pentru franciză din partea proprietarilor de hoteluri și care vor să le afilieze pentru a deveni mult mai profitabile.
Având în vedere proiectele anunțate deja, ce concept hotelier lipsește de pe piață?
Încă lipsește proiectul de „branded residence”, în care proprietarul să investească într-o proprietate rezidențială dezvoltată după standardele de brand și în care să locuiască temporar, sau să o dețină pentru uzul propriu, sau să o dea în operare și să-și asigure un profit pe termen lung. Anul acesta vom anunța un astfel de concept și vom putea vorbi aplicat. Este încă un an al premierelor în industria ospitalității.
Mai oferă Capitala potențial pentru noi hoteluri? Care va fi impactul intrării pe piață a lanțului Ascott, de exemplu?
Orice operator abia intrat în România reprezintă un suflu nou adus ospitalității locale. Iar oaspeții doresc să experimenteze servicii de 5 stele de la mai mulți operatori și să decidă unde se simt mai bine atunci când revin în Capitală. Drept urmare, noul operator va aduce un plus de excelență pieței hoteliere de 5 stele și un mare plus pentru destinația București. Capitala are un potențial imens și mai există încă mult spațiu de dezvoltare pentru a răspunde cererii în creștere. Este un element foarte important de menționat în legătură cu Bucureștiul. În ultimii trei ani, dezvoltările hoteliere au fost blocate pentru că PUZ-urile au fost blocate la nivel de sectoare și Primăria Capitalei, iar în toată această perioadă cererea a crescut și nu a găsit acoperire în proprietăți hoteliere noi. De asemenea, pe segmentul de 3 stele există un spațiu destul de consistent de cerere neacoperită, drept urmare sunt multe oportunități de investiții noi.
Din noiembrie 2023, ești și Vicepreședinte al Asociației Incoming România. Care sunt cele mai importante obiective pe care asociația și le-a propus pe termen scurt și mediu?
Într-adevăr, sunt membru fondator al Asociației Incoming România și fac parte din boardul de conducere. Este o asociație care grupează agențiile de turism specializate în turismul de incoming și care „vând” România cum pot mai bine pe piețele externe. Obiectivul asociației este de a asigura o voce unitară în discuțiile cu partenerii interni (Guvernul, ministerul de resort, Ministerul Culturii) și internaționali (organizații similare) în ceea ce privește promovarea destinației turistice România și tot ce ține de legislația care guvernează pachetele de servicii turistice externe. Un demers de succes al AIR a fost desemnarea incomingului ca activitate de export de servicii și includerea în legislație a primei de incoming (ex.: schema de minimis pentru activitatea de incoming). Apoi, participările la târgurile internaționale de turism cu desk propriu al AIR în standul României și posibilitatea ca toți membrii noștri să participe la aceste evenimente și să ofere diverse materiale promoționale etc. Deși compania noastră nu este agenție de turism, a ales să sprijine această inițiativă asociativă pentru că susținem incomingul și ne dorim ca destinația România să fie vizitată de cât mai mulți turiști. Altfel, cum am putea promova investițiile hoteliere și atrage operatori hotelieri internaționali de prestigiu dacă nu avem turiști care să vină în aceste locații? Practic, toate aceste activități sunt interconectate și se sprijină una pe cealaltă. Turiștii au nevoie de hoteluri cu servicii de calitate, iar investitorii au nevoie de turiști pentru ca investițiile lor să fie fezabile.
Ce ne poți dezvălui despre planurile EST Hospitality?
Avem multe planuri pentru acest an și sperăm să surprindem piața cu anunțurile unor proiecte deosebite. Am finalizat și negocierea privind selecția de operator pentru City Lagoon Budapest, un proiect cu 200 de camere dezvoltat de Forty Management AG, și va exista și un anunț oficial, cât de curând, referitor la operatorul ales. Avem în derulare, în stadii diferite, proiecte hoteliere noi cu un buget de dezvoltare de peste 90 milioane euro, care vor fi anunțate în acest an.
Material publicat în Top 50 Hoteluri de Business, ed. a VI-a.
