La 26 de ani de la adoptarea Declaratiei de Suveranitate, pe data de 23 iunie 1990, Republica Moldova a reusit sa evolueze de la cea mai neexplorata tara din Europa, la o destinatie interesanta si complexa, iar in aceste doua decenii a construit un brand turistic original, prin care a obtinut o binemeritata vizibilitate internationala.
Oferta turistica a Moldovei a debutat ca o oferta de nisa, prin componentele mixte de turism oenologic&gastronomic, rural&cultural, de sport&aventura. Primele piete cucerite de moldoveni au fost cele centrale si vest-europene: Germania, Marea Britanie, Franta, Italia si Polonia. Romanii si rusii au apelat la dictonul latinesc “grabeste-te incet” si au (re)descoperit ospitalitatea de peste Prut la aproape un deceniu distanta. Si inca o exploreaza…
Potrivit datelor Biroului National de Statistica pentru anul 2015, numarul turistilor straini care au venit in Moldova prin intermediul agentiilor de turism a fost de circa 20 de mii persoane, marcand o crestere de 12% in comparatie cu 2014. Acest numar este doar o parte din cei peste 2,6 milioane de turisti care viziteaza anual Moldova.
Lansata acum patru ani, platforma online http://www.moldovaholiday.travel/ este disponibila in limbile romana, engleza, rusa, germana, franceza si a fost completata anul trecut cu aplicatia mobila MoldovaHoliday.
Este interesant de observat cum a reusit Moldova sa faca saltul de la piata inexistenta la destinatie emergenta, in conditiile in care infrastructura este nedezvoltata, monumentele de arhitectura sunt putine, iar situatia geopolitica este neclara.
Raspunsul este simplu: a reusit cu oameni uniti si cu povestile lor autentice. Si, fireste, cu finantare: proiectul Cresterea Competitivitatii si Dezvoltarea Intreprinderilor II (CEED II), derulat de Agentia SUA pentru Dezvoltare Internationala (USAID), cu sprijinul Agentiei Turismului a Republicii Moldova http://turism.gov.md/ si cu sustinerea totala a operatorilor interni de turism (agentii, companii, IMM-uri, PFA-uri, voluntari).
In ultimii cinci ani, proiectul CEED II a ajutat intreprinderile moldovenesti din sectoarele-tinta (turism si vinificatie, mestesuguri – confectii, incaltaminte si accesorii, tehnologii informationale si comunicatii) sa-si creasca competitivitatea prin sporirea productivitatii, intensificarea comertului si a investitiilor, precum si prin eficientizarea dialogului public-privat pentru imbunatatirea mediului de afaceri.
In acest context a fost creata in 2014 Asociatia Nationala pentru Turism Receptor din Moldova (ANTRIM) http://antrim.md/. Asociatia are peste 30 de membri: tour-operatori, hoteluri, podgorii si pensiuni turistice si este sprijinita de Organizatia de Atragere a Investitiilor si Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO) http://miepo.md/.
Dar cel mai vizibil moment al acestei deveniri a fost lansarea din noiembrie 2014 a brandului turistic al Republicii Moldova, reprezentat de simbolul „Pomul Vietii” ca logo si de sloganul „Descopera caile vietii / Discover routes of life”. Fiecare ramura a acestui arbore stilizat reprezinta un produs turistic specific moldovenesc – ospitalitate si oameni, bucatarie traditionala si vinuri, cultura si obiceiuri populare, viata rurala si aventura hoinara.
Prioritati in strategia turistica
In prezent, strategia turistica a Moldovei se bazeaza pe obiectivul oficial declarat ca „Turismul trebuie sa devina recolta baneasca a Republicii Moldova” si se axeaza pe 20 de prioritati repartizate in patru blocuri: Legislatie si documente de politici; Relatii economice; Marketing; Relatii internationale.
Scopul Strategiei „Turism 2020” este impulsionarea activitatii turistice in Republica Moldova prin dezvoltarea activitatilor de incoming si outcoming, prin amenajarea destinatiilor turistice si valorificarea eficienta a celor 20 forme de turism, expuse in trei categorii:
*Forme de turism active la etapa actuala: viti-vinicol, de afaceri, rural, balnear, religios si de excursii;
*Forme de turism ce urmeaza a fi impulsionate: cultural, gastronomic, social, sportiv, automobilistic, de week-end, urban, nostalgic si ecologic;
*Forme de turism de perspectiva: academic, de tranzit, naval, medical si extrem.
Unul dintre mecanismele de baza privind valorificarea formelor de turism este certificarea conform standardelor europene (20 de rute turistice sunt deja elaborate, iar pana la sfarsitul anului 2016 vor fi certificate alte 10 rute). Se estimeaza ca aceasta sistematizare a ofertei turistice va determina o crestere anuala de 3% pe segmentul extern si de 4% in cadrul turismului intern.
Romania, locul 3 in optiunile moldovenilor
De cealalta parte, turistii moldoveni sunt dornici sa experimenteze ofertele si pietele din regiune, iar Romania se constituie intr-o destinatie de proximitate, usor de accesat si diversa.
Numarul turistilor de peste Prut a crescut constant in ultimii ani, iar agentiile de turism romanesti si-au deschis birouri si filiale la Chisinau. Cele mai cautate destinatii sunt Bucovina, Valea Prahovei, litoralul si Delta Dunarii. Totusi, Romania ocupa doar locul trei in topul destinatiilor dupa numarul de turisti moldoveni sositi, fiind surclasata de Turcia si Bulgaria.
Aceasta situatie este pe cale sa se schimbe, gratie relatiei privilegiate dintre cele doua tari cu puternice legaturi economice, sociale si culturale. Este vremea cooperarii transfrontaliere din perspectiva Politicii Europene de Vecinatate (PEV), dar si in contextul implementarii Parteneriatului Estic (EEAS) precum si a Acordurilor de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeana.
Din punct de vedere al obiectivelor specifice cooperarii transfrontaliere stabilite de Instrumentul European de Vecinatate (IEV) al EEAS pentru perioada 2014-2020, acestea sunt:
*Dezvoltarea de afaceri familiale si IMM-uri – Promovarea cooperarii dintre mediul public si privat; Consolidarea de clustere economice; Promovarea si sprijinirea antreprenoriatului; Sprijin pentru dezvoltarea si modernizarea intreprinderilor din turism, agricultura, pescuit
*Sprijinirea educatiei, cercetarii, dezvoltarii tehnologice si inovarii – dezvoltarea cooperarii dintre intreprinderi si institutiile de formare pentru inovare si cercetare&dezvoltare, planificarea educationala comuna pentru pregatire vocationala – calificari atestate in domeniul ospitalitatii si serviciilor
*Promovarea culturii locale si conservarea patrimoniului istoric – sprijin pentru prezervarea identitatii locale si a istoriei, a mestesugurilor traditionale de dezvoltare economica locala, pentru consolidarea unui turism responsabil.
O initiativa reusita a acestei cooperari este realizarea unor circuite turistice comune Moldova-Romania, care sunt apreciate mai ales de turistii asiatici, dar si de vest-europenii interesati de estul post-comunist.
In perioada 2013-2014 s-au incercat si circuite turistice Moldova-Romania-Bulgaria, dar nu au avut succesul scontat. Traseul incepea la Chisinau si continua cu Albena si Balcic de pe litoralul bulgaresc de la Marea Neagra, statiunea Eforie Nord din Romania, manastirea Orheiul Vechi si orasul Cahul din Republica Moldova.
Interesant si divers…Iata ca, dincolo de faima incontestabila a vinurilor, moldovenii au destule atuuri din zona ospitalitatii. Iar oficialii din turism au inteles acest lucru, astfel ca, in 2017, Republica Moldova va gazdui in premiera Reuniunea Comisiei pentru Europa a Organizatiei Mondiale a Turismului (UNWTO).
Aflata la cea de-a 61-a editie, reuniunea de la Chisinau va confirma vocatia europeana a turismului moldovenesc si ii va consacra pozitia in prima liga a calatoriilor continentale. Ar fi grozav daca, pana atunci, oamenii nostri din industria ospitalitatii ar reusi sa puna pe picioare mai multe proiecte, rute si oferte comune, care sa refaca – din punct de vedere turistic – Romania Mare.
Obiective turistice ale ospitalitatii moldave
*Beciurile Subterane Cricova si Milestii Mici, Vinariile Basarin si Purcari, Rezervatia cultural-naturala „Orheiul Vechi”, Cetatea Tighina, Manastirile Tipova si Japca, Cimitirul Sfantul Lazar din Chisinau, denumit si Doina.
Calendar de intamplari turistice de peste Prut
Targul deserturilor de la Chisinau „Mai Dulce”, Targul de eco-mestesuguri „IarmarEco”, Festivalul din lanul mare de lavanda „Lavender Fest – Cobusca”, Festivalul „iProsop” – eveniment dedicat traditiei prosopului tesut manual, Festivalului de Muzica Clasica in aer liber de la Orhei ”DescOPERA” .
