Producatorii de vin se implica in dezvoltarea enoturismului

Cramele incep sa inteleaga turismul viticol ca pe o modalitate de promovare a vinurilor si crestere a vanzarilor, investitiile fiind din ce in ce mai elaborate si gandite pe termen lung.

Turismul viticol sau enoturismul este in continua dezvoltare in Romania. Nu cu pasi repezi, ca in cazul altor segmente de consum, insa cresterea este constanta, sanatoasa si reflecta avansul numarului pasionatilor de vin din Romania si al celor straini care descopera vinul romanesc.

„Exista o legatura stransa intre enoturism si modul in care este apreciat vinul romanesc. Daca tendinta vinului romanesc este sa capteze din ce in ce mai multi consumatori locali, cu siguranta multi dintre ei vor dori sa vina mai aproape de vin si ca atare sa prac­tice enoturismul“, considera Victor Ciuperca, CEO-ul companiei ambWine, care adminis­treaza crama Liliac din Batos, judetul Mures.

La modul cel mai simplu, turismul viticol sau enoturismul presupune vizite ghidate la crame, prezentarea procesului tehnologic, degustarea vinurilor si, eventual, plimbari in vie. Deocamdata este un turism de nisa care se adreseaza unei anumite categorii de per­soane, cu un anumit nivel financiar, de cultura si educatie. Exista insa in continuare multi romani care nici macar nu au avut curiozita­tea sa afle ce inseamna turismul viticol.

„Este un sector care inca are nevoie de promovare, chiar daca are in prezent o crestere de circa 10% de la an la an“, afirma Alina Iancu, fondatoarea ReVino.ro, a bazei de date online CrameRomania.ro si organizator de tururi la crame. In 2016 Alina Iancu a realizat in jur de 10 tururi de vin care au constat in vizite de o zi la crame din Dealu Mare sau Dragasani. Anul acesta numarul tururilor organizate de ea s-a dublat si au aparut si primele cereri venite din partea companiilor pentru tururi private.

Producatorii mari de vin se bazeaza pe volumele mari de vanzari in retail sau pe exporturi pentru care au bugete de promovare pe masura. In schimb, cramele mici si mijlocii au nevoie de o promovare mult mai directa cu consumatorul, iar enoturismul le ajuta sa evidentieze mai bine caracteristicile vinurilor, identitatea soiurilor locale, dar si sa faca vanzari.

„Pentru cramele mici si mijlocii, turismul viticol este important si pentru faptul ca le ajuta sa isi vanda vinul cu cash. Trei sferturi din crame care fac enoturism au magazin la iesire. Producatorii mici isi pot vinde si 20-30% din productie direct la crama“, explica Alina Iancu.

Implicarea in promovarea enoturismului

Turismul viticol este, la randul sau, unul sezonier. In afara de perioada care incepe in luna iulie si se termina la jumatatea lui octombrie, vorbim de turism de weekend, cu vizite de vineri pana duminica, in cazul in care sunt locuri de cazare. Chiar si in aceste conditii, vizita la crama trebuie facuta cu rezervare prealabila, altfel crama poate fi inchisa publicului.

Daca initiative individuale de promovare a turismului viticol din Romania exista, proiec­tele comune sunt destul de rare. „Cramele trebuie sa se uneasca si sa promoveze soiurile autohtone. Sa se promoveze impreuna, sa faca pachete turistice comune, sa se foloseasca de mancarea locala, de producatori locali de branzeturi si mezeluri“, sustine fondatoarea Revino.ro.

Giancorrado Ulrich, presedintele cramei Vitis Metamorfosis din podgoria Dealu Mare, con­sidera insa ca producatorii de vin au inteles, in ultimul timp, ca este mult mai avantajos sa coopereze intre ei. „Sunt increzator ca in viitor vor fi implementate proiecte comune si in domeniul enoturismului“, afirma acesta.

Executivul ambWine considera, la randul sau, ca ar trebui sustinut un concept mai larg, de drumuri ale vinului, care sa incurajeze diversitatea, iar publicul sa aiba de unde alege, insa considera ca si o infrastructura rutiera mai buna ar ajuta. „Daca Romania ar reusi sa finalizeze si planurile de extindere si modernizare a infrastructurii, cu autostrazi si drumuri nationale, atunci si turistii straini ar fi mult mai atrasi sa vina si, implicit, eno­turismul ar avea de castigat“, completeaza Victor Ciuperca.

Republica Moldova, exemplu de good practice in enoturism

Potrivit unei statistici realizate de CrameRomania.ro, sunt peste 70 de crame care practica turismul viticol, iar dintre acestea 14 au si locuri de cazare. „Creste numarul de crame, propietarii acestora investesc in amenajarea de spatii de cazare, sali de degustare, creeaza facilitati pentru servirea mesei, organizeaza tururi in vie, asigura personal calificat“, afirma reprezentantii Halewood Wine & Spirits.

Exemple de crame cu facilitati de cazare a turistilor sunt Halewood, cu Pivnitele Rhein de la Azuga, crama Balla Geza din podgoria Minis din judetul Arad sau Crama Avincis din podgoria Dragasani. Alte crame precum Domeniile Panciu, Vitis Metamorfosis sau Liliac au proiecte in curs de finalizare sau sunt in cautare de parteneri pentru dezvoltarea acestora.

Eugen Odainii, enolog la Domeniile Panciu din judetul Vrancea, crede ca turismul viticol s-ar dezvolta mai mult daca ar fi crame care ar oferi turistilor facilitati complete. „Sunt crame care organizeaza doar degustari si nu au spatii de cazare sau restaurant. Altele au cazare si nu au restaurant si tot asa. In Romania nu exista complex turistic cum sunt, spre exemplu, cele din Republica Modova (Chateau Purcari, Chateau Vartely, Castel Mimi), unde oaspetele poate beneficia de toate serviciile“, afirma reprezentantul Domeniile Panciu.

Pe de alta parte, nici operatorii economici nu sunt interesati sa aiba personal special dedi­cat serviciilor de turism viticol. „In Republica Moldova fiecare crama care practica acest business are un departament de turism, chiar o agentie de turism proprie (Chateau Vartely), in care activeaza minim trei persoane: tourism manager, event manager, corporate tourism representative. Ei se ocupa de promovarea serviciilor, organizarea de tururi, colaborarea cu agentiile de turism la nivel national si international. In Romania este bine si daca exista macar o persoana in companie care se ocupa exclusiv de promovarea serviciilor turistice“, adauga Eugen Odainii.

Proiecte enoturistice

* Halewood – Conacul Urlateanu si Pivnitele Rhein

Halewood Romania este una dintre primele crame care au inteles potentialul enoturismului pentru industria vinului. „Halewood a crezut inca de acum mult timp in acest segment, care ofera o valoare adaugata consumatorilor de vin, facilitand apropierea si intelegerea mai indeaproape a procesului de productie a vinului, a importantei oamenilor in acest proces si a elementelor care definesc un vin de calitate“, afirma reprezentantii companiei.

La Conacul Urlateanu, o casa boiereasca ridicata in 1922, achizitionata de Halewood in 2000, oaspetii afla despre procesul de maturare a vinului in baricuri si despre cum se pastreaza vinurile imbuteliate in vinoteca, sunt initiati in arta degustarii si degusta mai multe sortimente de vin. La sfar­situl vizitei si degustarii, daca se doreste, se poate servi pranzul sau cina.

In cadrul Pivnitelor Rhein&CIE, infiintate la Azuga in 1892, cea mai veche locatie din Romania unde se produce fara intrerupere vinul spumant dupa metoda traditionala, Halewood a amenajat Pensiunea Rhein, de trei stele. Lucrarile de renovare si modernizare au transformat acareturile si spatiile cramei in 16 camere de oaspeti, un restaurant cu doua saloane, un mic muzeu si un magazin de vinuri. De asemenea, printre facilitatile de agrement oferite turistilor se numara teren de badminton si volei, tenis de masa, foisor cu doua zone de barbeque.

* Domeniile Panciu

Localizate in judetul Vrancea, Domeniile Panciu se afla in ultima etapa a proiectului enoturistic, finalizat in proportie de 75%, a carei investitie se ridica la 700.000 de euro. Complexul turistic are un hotel de patru stele cu 27 de camere, un tasting room cu o capacitate de 80 locuri, un resta­urant a la carte cu o capacitate de 120 locuri, spatiu pentru conferinte cu o capacitate de 80 de persoane, terasa de vara cu acoperis retractabil si pereti laterali de sticla cu o capcitate de 200 de locuri, piscina cu terasa si pool bar, centru spa (sauna, echipamente fitness, cabinet masaj), pista pentru biciclete prin vie cu o lungime de aproape 10 km, teren de tenis realizat conform standardelor ATP, spatii de joaca pentru copii, zona de entertainment (biliard, tenis de masa). Cei care vor veni la Domeniile Panciu vor putea face si tururi cu degustare la crama, la fabrica de sucuri Ana Are, vizitarea plantatiilor de afine, catina si a livezilor. Pachetele turistice oferite vor fi in doua variante: all inclusive si a la carte.

* Vitis Metamorfosis – Conacul Fintescu

Vitis Metamorfosis, afacere detinuta de Marchesi Antinori, unul dintre cei mai mari producatori de vinuri din Italia, a achizitionat, in urma cu trei ani, conacul care a apartinut familiei Fintescu si care se afla in mijlocul viei Coltul Pietrei, detinuta de producator in localitatea Naeni. „M-am indragostit de conac inca de prima oara cand am fost sa vizitez via noastra de acolo“, sustine Giancorrado Ulrich, presedintele Vitis Metamorfosis. Cladirea a fost achizitionata cu 70.000 de euro, insa refacerea acesteia si integrarea in circuitul turistic presupune o investitie care ar putea ajunge la 500.000 de euro. Din acest motiv Vitis Metamorfosis colaboreaza cu o companie de top din industria ospitalitatii pentru gasirea celui mai bun concept prin care sa puna in valoare potentialul cladirii si al cramei.

* Liliac

Crama Liliac are, in mijlocul viilor de la Batos, un lodge realizat in stil minimalist unde organizeaza degustari si evenimente private. „Proiectul enoturistic de la Batos este un vis vechi. Avem deja discutii cu potentiali parteneri si am demerat deja studiile tehnice necesare“, afirma Victor Ciuperca, CEO-ul ambWine, companie care detine crama Liliac. Astfel, producatorul intentioneaza sa realizeze 10-12 unitati de cazare indepen­dente de cate doua – patru locuri. Turistii interesati vor putea petrece doua – trei zile izolati de zgomotul urban, in mijlocul viei, al dealurilor si padurilor din zona. Facilitatile vor fi de nivel rustic-traditional, cu mic de­jun pe terasa cabanelor, cina comuna la foc de tabara, muzica si so­cia­­­li- zare. Valoarea estimata a proiectului este undeva la 600.000 de euro.