Complexitatea provocărilor din ultimii ani a determinat piața hotelieră locală să se redefinească și să se recalibreze constant, dar toate acestea nu i-au înfrânat dezvoltarea și evoluția către maturizare. Potrivit Sevdei Cadîr, Head of Feasibility and Valuations Win Advisors, piața a început să se diversifice vizibil, în țară făcându-și apariția tot mai multe proiecte premium, cu concepte și strategii comerciale adaptate cerințelor actuale, însă, din punctul său de vedere, viitorul nu se mai scrie doar în numărul de camere, ci în complexitatea ecosistemului de ospitalitate. În același timp, maturizarea va veni din sincronizare, iar pentru a reuși, industria hotelieră românească are nevoie de o colaborare strânsă între sectorul public și cel privat pentru a transforma „clădirile” în experiențe profitabile.
Cum ai caracteriza industria hotelieră locală la momentul actual? Cum apreciezi evoluția sa în ultimii ani?
Cu toții am crescut cu povestea lui Harap-Alb și cu drumul său plin de încercări, etape care îl obligă să își definească identitatea și să își asume un rol matur. Văd un parcurs similar și în evoluția pieței hoteliere din România. Maturitatea unei piețe nu vine doar din context macroeconomic favorabil sau din dinamica regională, ci și din capacitatea de a susține simultan performanța și diversitatea cererii. Piața noastră a trecut prin șocuri și recalibrări care i-au testat reziliență și structura, forțând-o să se redefinească constant.
În același timp, hotelăria evoluează dincolo de nivelul de bază al piramidei lui Maslow. Nu mai vorbim doar despre adăpost și funcționalitate, ci despre experiență, diferențiere și valoare adăugată. Consider că o piață matură este cea care poate susține aceste niveluri superioare în mod constant, nu doar punctual. Din perspectiva mea, partea cea mai interesantă în consultanță și fezabilitate este momentul în care transformăm aceste evoluții în cifre.
Cum arată primele estimări privind anul 2025? Încotro se îndreaptă cererea în România și ce ne spune structura sa despre maturitatea pieței?
Deși la nivel național încă nu a revenit la nivelul din 2019, cererea tot crește de la an la an. În 2025, cererea a crescut cu circa 4,4% față de 2024, creștere susținută în principal de vizitatorii internaționali, care reprezintă singurul segment revenit la nivelul din 2019, cu un surplus de 1,1%, conform datelor INS. Potrivit European Travel Commission, sosirile în România s-au accelerat după sezonul de vară, iar interesul crescut poate reflecta o orientare mai puternică către „off-the-beaten-track destinations”. În plus, intrarea României în Spațiul Schengen, în ianuarie 2025, a facilitat mai mult mobilitatea turiștilor europeni, iar efectele s-au consolidat pe parcursul anului.
Totuși, avem un câștigător clar: Bucureștiul și-a refăcut integral cererea, revenind la nivelurile din 2019, chiar depășindu-le cu aproximativ 2,6%.
Faptul că volumul național nu a revenit complet la nivelul din 2019 este un semn de stagnare sau, dimpotrivă, de diversificare?
România atrage tot mai mulți operatori internaționali, nu doar pe cei consacrați, ci și branduri emergente, concentrate fie pe aparthoteluri sau lifestyle, care își pregătesc intrarea sau extinderea pe piață. Diversificarea ofertei hoteliere reflectă cererea în creștere pentru concepte moderne, flexibile și adaptate noilor generații de călători.
Pe partea de dezvoltatori, vedem o dinamică interesantă: pe lângă investitorii mari, care își continuă expansiunea, tot mai mulți jucători locali intră pe piața hotelieră, fie prin primele lor proiecte, fie prin extinderea activității existente. Două tendințe se conturează clar – creșterea numărului de resorturi și interesul pentru conversii din clădiri de birouri în hoteluri. Deși acest trend de conversie scade în vestul Europei, în România abia începe să prindă avânt, oferind oportunități interesante.
Ce tip de contracte preferă investitorii, s-a schimbat modul de abordare în ultimii doi ani? Ce tip de operare este optim pentru piața locală?
Ne raportăm frecvent la 2019 ca la un reper al normalității. A devenit anul de referință, standardul la care ne întoarcem constant atunci când evaluăm performanța. Totuși, din perspectiva mea, normalitatea de astăzi nu mai este cea din 2019. Contextul economic s-a schimbat, profilul călătorului s-a transformat, iar structura cererii s-a recalibrat. Prin urmare, o comparație directă volum la volum nu surprinde întreaga realitate a pieței.
Călătorul de astăzi are așteptări diferite. Caută personalizare, locații mai puțin populare, experiențe autentice, calitate peste cantitate și produse sustenabile. Generațiile mai tinere prioritizează curiozitatea, conexiunea cu natura și destinații care sunt „emotionally compelling”, „culturally rooted” și „sensorially immersive”. În paralel, presiunea prețurilor și contextul economic regional cresc sensibilitatea față de buget. Toate aceste elemente conturează un nou tip de clientelă și marchează începutul unui nou ciclu de piață.
Privind datele din România prin această lentilă, observăm schimbări relevante la nivel de segmentare. Potrivit CoStar, în zona „economy” și „midscale”, cererea a avansat cu 4,6% în 2025 față de 2024. În segmentul „upper midscale”, însă, cererea a scăzut cu 0,8%, în contextul unei creșteri de ofertă de 1,6%. În schimb, segmentele superioare au înregistrat o dinamică mult mai puternică: „upper upscale” a crescut cererea cu 12,3% față de anul anterior, iar „luxury” a avansat cu 13,1%, depășind chiar nivelul din 2019 cu aproximativ 13%.
Dacă cererea pentru segmentul premium este în creștere, cum arată nivelul veniturilor? Se reflectă această aspirație?
Asta este întrebarea „roșie”. Oferta se diversifică vizibil, iar în ultimii ani am văzut tot mai multe proiecte cu concepte și strategii comerciale adaptate călătorului actual. Totuși, maturitatea unei piețe nu se măsoară doar prin existența produsului premium, ci prin capacitatea de a-l monetiza constant și corect.
La nivel național, segmentul premium („upscale to luxury”) este predominant concentrat în București, ceea ce este firesc. Capitala validează tendințele mai rapid și concentrează cererea internațională cu putere de cumpărare mai mare. Datele CoStar arată că Bucureștiul înregistrează un index de aproximativ 111 față de media națională și un RevPAR de circa 97 de euro. În același timp, România regională atinge doar aproximativ 59% din nivelul de RevPAR al Capitalei în 2025.
Diferența devine și mai relevantă atunci când analizăm diferența dintre segmente. În București, diferența medie în venitul pe cameră disponibilă între premium și midscale/budget este de aproximativ 45 de euro. Aceasta diferență arată o piață stratificată și fiecare nivel de produs reușește să capteze un nivel distinct de valoare. În schimb, în România regională, diferența între veniturile pe cameră disponibilă este de circa 20 de euro.
Această diferență reflectă o structură a cererii regionale mai omogenă și mai puțin fragmentată decât în Capitală. În timp ce Bucureștiul susține o stratificare între segmente, în afara Capitalei nivelurile de preț tind să conveargă, ceea ce limitează diferențierea financiară medie între produse. Aspirația pentru calitate există, însă adâncimea segmentării este încă în consolidare.
În aceste condiții, cum arată viitorul? Se diversifică piața și se face loc pentru noile tendințe?
La nivel național se observă o tendință clară de diversificare, în special în zona premium. În București, creșterea stocului de camere este așteptată să accelereze după 2026, cu aproximativ 2.000 de camere noi estimate până în 2030. Noile dezvoltări sunt concentrate în segmentele superioare, confirmate de anunțuri precum Radisson RED, Mondrian, Hyatt Place sau conversii luxury ale unor clădiri istorice. Viitorul pieței nu se mai scrie doar în numărul de camere, ci în complexitatea ecosistemului de ospitalitate. Această direcție confirmă încrederea dezvoltatorilor în capacitatea Capitalei de a absorbi produs diferențiat. Totuși, diversificarea nu înseamnă doar mai multe hoteluri sau branduri noi. Pentru a atrage și susține segmente diferite de clienți, este nevoie de un sistem complet care funcționează coerent.
Un hotel premium poate ridica standardul de cazare, dar valoarea reală este generată atunci când accesibilitatea, atracțiile locale, oferta de activități și infrastructura urbană evoluează în același ritm. Clientul modern nu evaluează doar camera, ci întreaga experiență a destinației. Atunci când aceste elemente sunt aliniate, diferențierea financiară devine sustenabilă, iar cererea premium se consolidează în mod natural. În acest sens, viitorul nu ține doar de pipeline, ci de capacitatea destinațiilor, în special în afara Capitalei, de a construi un ecosistem coerent, capabil să susțină repetitiv segmente mai sofisticate de cerere.
Maturitatea nu va veni din volum, ci din sincronizare. Dacă Harap-Alb a avut nevoie de Gerilă și Setilă pentru a reuși, hotelăria românească are nevoie de o colaborare strânsă între sectorul public și cel privat pentru a transforma o clădire în experiențe profitabile.
Notă: Datele prezentate în material provin din baza CoStar, Alexander Robinson, Director – STR; Interpretările și concluziile aparțin exclusiv intervievatei.
