Anul 2017 a fost atipic pentru turismul românesc. I s-a făcut cel mai mult bine, pentru că s-a făcut, pentru prima oară, o lege a garantării pachetelor turistice, s-au pus bazele prin care se pot dezvolta organizaţiile de management al destinaţiilor, iar proiectul Legii Turismului, despre care se tot discută de pe vremea când Elena Udrea păstorea domeniul, e gata și așteaptă să fie aprobat. Turismului i s-a făcut anul trecut și cel mai mare deserviciu de după ’89 pentru că promovarea externă a fost, efectiv, decapitată.
Atunci când sunt întrebați cum a fost mandatul fostului ministru al Turismului, Mircea Dobre, agenții români de turism și hotelierii se împart în două tabere: unii spun că a fost cel mai bun șef al turismului din ultimii ani, alții dimpotrivă, că a fost cel mai nociv. Unii dintre ei și l-au dorit debarcat de la cârma ministerului, alții l-au plâns când a plecat și au fost foarte aproape să-i scrie oficial liderului partidului de guvernământ și să-i spună că-l vor mai departe la conducerea ministerului, ca să continue ce a început. Și unii, și ceilalți au dreptate.
Povestea anului 2017 în turism a început înainte de alegerile parlamentare din anul anterior, când șefii PSD s-au întâlnit cu actorii importanți din turism și le-au arătat programul de guvernare pe segmentul care-i interesa. Bugetul de promovare promis ajungea undeva la 15 milioane de euro pe an, de cinci ori mai mult decât primise turismul pe vremea guvernului Cioloș. La asta se adăuga și înființarea unui minister al Turismului și faptul că instituțiile de stat vor fi obligate să acorde vouchere de vacanță.
După alegeri, turismul a primit, într-adevăr, un minister, dar din cei 15 milioane de euro promiși s-a ales doar cu 5 milioane. Încă de la început, numirea lui Mircea Dobre ca ministru a stârnit controverse în domeniu. Unii spuneau că fostul director de marketing al firmei de panificație Dobre și Fiii din Constanța nu se va descurca, chiar dacă familia sa deține două hoteluri la mare. Alții erau optimiști, pentru că în mandatul său de parlamentar, Mircea Dobre fusese cel care impusese impozitul specific, cerut de o mare parte din industria turismului.
Lipsa de experiență a ministrului și-a spus cuvântul când, la prima declarație publică în noua funcție, a promis că va încerca să dezvolte turismul ecumenic. Dar și experiența în Parlament s-a văzut, pentru că Dobre a știut cum să apese pe pedalele prin care să poată urni o serie de proiecte legislative așteptate de multă vreme.
În primul rând, Dobre a reușit să pună bazele legislative prin care să se poată construi așa numitele OMD-uri, organizațiile de management al destinațiilor, prin care fiecare regiune turistică din țară să se poată promova singură, iar din forul celor care decid cum se cheltuiesc banii să facă parte consiliul local și firmele private.
Noul ministru a promis, încă de la începutul anului, că instituțiile statului vor fi obligate să acorde vouchere de vacanță în valoare de 1.400 de lei pentru fiecare bugetar, ceea ce ar fi însemnat că în jur de 380 de milioane de euro ar fi intrat în turismul românesc în 2017. Această promisiune a fost amânată de la o lună la alta și, până la urmă, a fost aruncată în „grădina“ lui 2018.
În primăvara lui 2017, la târgul internațional de turism de la Berlin, ministerul Turismului a lansat o aplicație pentru smartphone, Explore Romania, cu care încerca să împuște doi iepuri: să atragă turiști străini și, în același timp, să-i convingă pe operatorii de turism care lucrau la negru să iasă la suprafață și să-și înscrie ofertele în aplicație. Explore Romania n-a fost tocmai marele succes pe care-l așteptau reprezentanții ministerului.
Controversa închiderii birourilor externe de promovare
La sfârșitul lunii mai, Mircea Dobre a luat cea mai controversată decizie din mandatul său, când a decis să închidă birourile de turism ale României din străinătate, care funcționau neîntrerupt de 27 de ani. Prin această măsură, ministrul a decapitat, efectiv, promovarea turismului, închizând aceste birouri în mijlocul sezonului turistic, fără să pună absolut nimic în loc. Tour operatorii români care se ocupă de incoming au criticat măsura și au cerut demisia ministrului, unii dintre ei bănuindu-l că a închis birourile doar ca să-i poată da afară pe șefii acestora din funcțiile ocupate prin concurs și să-și pună în loc oamenii săi.
În luna mai, Mircea Dobre a reușit să-și câștige notorietatea și printre cei care nu se ocupă de turism, după ce le-a prezentat tour operatorilor ideea sa ca frunza din brandul turistic al României să fie înlocuită cu o oaie. Fără să fie îndrăgostiți de frunză, tour operatorii au criticat ideea, considerând nefericită asocierea României cu un animal stupid și supus.
Prin iunie, acțiunile lui Mircea Dobre erau la cel mai mic nivel. Toți șefii de patronate îl criticaseră, de la Mohammad Murad, președintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc până la Alin Burcea, președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism și Călin Ile, președintele Federației Industriei Hoteliere din România. Promovarea turismului era decapitată, iar vara venise fără ca voucherele de vacanță să-și facă apariția în buzunarele turiștilor.
O lege pentru garantarea pachetelor turistice
Abia în a doua parte a anului ministrul a reușit să le intre în grații celor de la patronate, reușind să-i aducă pe toți la masă și să se pună de acord pe un proiect de lege a turismului care să fie trimisă spre dezbatere publică.
A urmat, în toamnă, falimentul Omnia Turism, care i-a ridicat mingea la fileu ministrului Dobre. Tour operatorii cereau de mulți ani o soluție pentru garantarea pachetelor turistice. Ministrul a reușit ca în scurt timp să emită un proiect de act normativ, care a și fost aprobat ulterior, și care punea în practică una dintre soluțiile propuse de patronatul ANAT: înființarea unui fond de garantare pentru turism care să acopere daunele care s-ar produce în cazul în care o mare agenție de turism ar da faliment. Ministerul a decis, în același timp, că agențiile nu pot vinde vacanțe cu mai mult de un an în avans, știind faptul că proprietarul Omnia încasase bani pentru sejururi vândute cu mari reduceri, în care turiștii urmau să plece chiar și peste doi ani.
În luna decembrie, Dobre le promitea agențiilor de turism că în curând va intra în vigoare noua lege a turismului și că în ianuarie vor fi publicate normele de aplicare pentru ca fondul care garantează pachetele turistice să poată funcționa.
În acest context, în care tour operatorii se obișnuiseră cu noul ministru și chiar și cei care-l contestaseră inițial nu-l mai vedeau chiar atât de incapabil, s-a petrecut debarcarea premierului Mihai Tudose. Mircea Dobre, care-l sprijinise fățiș pe șeful Guvernului a plecat alături de el, lăsând în urmă câteva proiecte aprobate și altele la jumătate de drum. El a fost înlocuit de Bogdan Trif, care are chiar și mai puține legături cu turismul decât a avut Dobre când a fost numit ministru.
Cei care lucrează în turism se tem că, așa cum s-a întâmplat de fiecare dată, noului ministru îi va lua câteva luni să înțeleagă cu ce se mănâncă turismul. Tour operatorii au o vorbă a lor de câte ori se schimbă guvernele: „Întotdeauna ne-am plâns de un ministru al Turismului pe care apoi l-am regretat, când am văzut cine e numit în locul lui“.
