Sejururile scurte în orașele românești sunt pe locul doi în topul motivaţiilor care îi împing pe străini să viziteze România, după turismul de business, dar înaintea litoralului și a circuitelor. Partea proastă este că statul nu se implică deloc în promovarea acestui gen de turism, dar există și o parte bună: turiștii care vizitează orașe vor să schimbe an de an destinaţia și, vrând-nevrând, ajung și în București până la urmă.
România este, încă, la început de drum în ceea ce privește turismul de city break, dar cu toate acestea, sejurul în orașele autohtone reprezintă una din cele trei forme de turism prin care reușim să atragem turiștii străini, crede Călin Ile, președintele Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR). Turiștii străini care ajung în România vin, în primul rând, pentru turism de afaceri, iar acest segment aduce numărul cel mai important de străini, vin apoi pentru city break, iar pe locul trei urmează circuitele, înaintea litoralului.
CITEȘTE ȘI:
Lanţurile hoteliere internaţionale cuceresc provincia
Cu toate acestea, turismul de tip city break se dezvoltă încet și sacadat, și o face în primul rând de la sine, datorită existenței unor conexiuni aeriene low-cost spre și dinspre anumite destinații de unde pot veni turiști în România, afirmă Simion Giurcă, fost director, timp de 24 de ani, al biroului de promovare al României la Viena și actual proprietar al unei firme de incoming, Holdas Experiences. El crede că numărul acestor orașe este limitat, iar pe piața externă acestea nu își fac reclamă și nici nu există programe de vânzare pentru ele.
România a început să devină o destinație de city break în urmă cu câțiva ani, când numărul zborurilor low cost a luat amploare în România, crede Gheorghe Fodoreanu, proprietarul agenției Invitation Romania, specializată în incoming. Peste tot, în orașele în care sunt aeroporturi, fenomenul se amplifică de la an la an. Bucureștiul e, de departe, pe primul loc, urmat de Timișoara, Sibiu, Iași și Cluj. Ile adaugă acestor destinații Oradea și Constanța. Cei mai mulți turiști sunt tineri britanici, plus cei din Polonia, Germania, Austria, dar și israelieni, nordici, francezi, italieni și belgieni.
Cu toate că e principalul oraș românesc care atrage turiști străini, Bucureștiul este o destinație încă puțin cunoscută, dar extrem de sigură și, cu siguranță, o surpriză plăcută din punct de vedere gastronomic și al atmosferei, asigurând o mini-vacanță din categoria „value for money“, crede Răzvan Pîrjol, președintele Bucharest Tourism Bord și directorul Palatului Suter, un boutique-hotel de cinci stele.
Cine sunt turiștii de city break
Toate orașele care au o ofertă diversificată (acces facil, atracții, cultură, gastronomie, zonă de party, evenimente, shopping și oferte de cazare atrăgătoare pentru weekend) pot deveni destinații de city break, dar condiția esențială este să fie legate prin curse aeriene de țări emitente de turiști, admite Simion Giurcă.
Din datele FIHR, turiștii de city break care ajung în România sunt de mai multe categorii. În primul rând sunt cei tineri (până în 35 de ani), care vin să exploreze și li se pare interesant (poate chiar exotic) să ajungă în România. În al doilea rând sunt cei trecuți de 35 de ani, care vin ca rezultat al unor recomandări primite de la colegi sau prieteni care au mai fost în România cu diverse ocazii, în special de business, sau invitați de o cunoștință din țară. În al treilea rând sunt turiști care vin cu un scop anume – un eveniment artistic, sportiv sau de altă natură, de exemplu cei ajunși la Festivalul Enescu sau la Untold, iar aceștia stau un weekend prelungit. Pot fi amintiți aici, ca exemplu, și turiștii de cazinou ajunși din Israel sau cei din Marea Britanie, veniți pentru petreceri de burlaci.
„În orașele românești ajung acei turiști care aleg să zboare ieftin, călătoresc mult și caută destinații noi, în care să-și poată exercita obiceiurile preferate de petrecere a timpului liber“, spune Giurcă. Dacă inițial erau mai mult tineri, în ultima vreme au început să vină și familii, a observat Răzvan Pîrjol.
Orașele din ţară vin din urmă
Pe lângă străini, în ultimii ani au început și românii să facă, timid, turism de tip city break în orașele din țară, în special cu ocazia anumitor evenimente. Românii merg, de regulă, la Brașov, Cluj, Sibiu, Oradea, Timișoara, Alba Iulia și Iași. „Desigur, Bucureștiul rămâne o destinație interesantă pentru provincie. Altfel, orașe precum Sibiu, Brașov, Alba Iulia, cu cetatea, Sighișoara, Oradea au constant vizitatori de acest tip“, afirmă Pîrjol.
Un turist de city break în România descoperă, în primul rând, orașul respectiv, dar fiind timpul scurt, o face doar la suprafață, vizitând principalele obiective turistice din oraș sau, pur și simplu, explorând orașul la pas, crede Călin Ile. „Se poate caza, poate mânca, se poate cupla, consumă puțină cultură, merge la un eveniment gen Untold sau George Enescu (la anul), se poate plimba prin oraș pentru a-l descoperi la pas, merge la biserică, merge la un club“, afirmă, la rândul său, Simion Giurcă. Gastronomia rămâne o descoperire importantă în orașele românești, spune Răzvan Pîrjol adăugând că nu pe ultimul loc sunt entertainmentul de tip clubbing, discoteci și concerte mari în aer liber.
Un city break pentru tineri costă aproape 300 de euro în România, iar pentru categoria a doua și a treia, care caută hoteluri mai bune, prețul poate fi dublu.
În opinia lui Călin Ile, la dezvoltarea acestui tip de turism, a contribuit ieftinirea zborurilor și conectarea mai bună a orașelor din țară cu Europa și curiozitatea pentru acest tip de turism. Statistic, gradul de revenire a unui turist de city break în același oraș vizitat anul trecut este de doar 17%. Cu alte cuvinte, acești turiști caută permanent destinații noi și, cum marea majoritate au vizitat deja orașele importante ale Europei, România vine ca un fel de new destination pentru ei. Deci și curiozitatea, dorința de a explora pe care o manifestă acest tip de turist e un factor care-l trimite în România.
Trendul internațional arată că, atunci când călătoresc, oamenii preferă sejururi mai scurte, dar mai multe, astfel încât să poată vedea mai multe destinații dorite pe parcursul unui an. „Este parte a trendului de-a consuma cât mai mult și, dacă se poate, imediat, într-o lume globalizată și în care ziua de mâine este tot mai impredictibilă“, afirmă Simion Giurcă.
Turiștii care vin pentru orașele românești pot merge să viziteze la o distanță de maximum o oră de oraș, în condițiile în care au parte de un ghid local care știe ce să le recomande. Din București pot merge la Snagov, Cernica, Mogoșoaia sau Comana, din Sibiu pot ajunge în Mărginime sau chiar la Sighișoara, explică Simion Giurcă. Din Brașov pot merge pe Valea Prahovei, la Sâmbăta de Sus, Râșnov, Bran sau la Cheia. Din Oradea pot ajunge la Băile Felix sau în Munții Apuseni, din Alba Iulia la Cetățile Dacice, Râmeț sau la golf, iar de la Cluj pot merge la Turda, Fântânele sau Pădurea Boia.
Ca puncte slabe, președintele FIHR amintește că, de cele mai multe ori, calendarul de evenimente al orașelor este întocmit pentru localnici, și nu pentru turiști, este comunicat foarte târziu și străinul nu află ce se întâmplă în acea destinație. În același timp și promovarea este deficitară.
