Crearea de experienţe turistice, interesul faţă de mediul înconjurător şi faţă de un ritm de viaţă sănătos sunt câteva din tendinţele care caracterizează turismul european, aşa cum au fost ele prezentate de către compania de cercetare de piaţă Euromonitor, în cadrul celui mai mare târg profesional de turism, organizat recent la Londra.
Estimările pentru sosirile internaţionale la nivel mondial în acest an arată o creştere de 5%, totalizând 1,4 miliarde de călătorii, potrivit studiului Euromonitor prezentat la World Travel Market. Pe fondul creşterilor economice înregistrate în SUA, Japonia sau Europa, cheltuielile turiştilor străini sunt estimate să se majoreze în 2018 cu 11% faţă de anul precedent. Călătoriile interne au cunoscut anul acesta o creştere explozivă în zona Asia-Pacific, cu peste 10 procente, iar operatorii low-cost au depăşit companiile de linie atât ca număr de pasageri (7% faţă de 5%), dar şi ca valoare a încasărilor (9% faţă de 8%).
Vânzările totale de pachete turistice sunt preconizate să atingă 2,5 trilioane dolari în 2018, din care vânzările offline reprezintă peste 50%. Pe de altă parte, vânzările online le vor depăşi considerabil pe cele ale agenţiilor clasice, fiind estimate să crească cu peste 12% în perioada 2018 – 2023. În acelaşi timp, cazările la nivel mondial vor urca până la finele anului 2018 cu 6,1%, în special datorită segmentului de rezervări pe termen scurt, cu o creştere de 12,7%. Unităţile hoteliere conduc detaşat, cu 73% din totalul rezervărilor de spaţii de cazare, iar hotelurile de lux înregistrează cea mai mare creştere dintre toate unităţile hoteliere.
Europa – vulnerabilă, dar rezistentă
Probabil termenul care caracterizează cel mai bine industria turistică din Europa este „rezistența“: în ciuda contextului economic şi politic dificil, a crizei imigranţilor şi a atacurilor teroriste din ultimii ani, turismul european continuă să înregistreze creşteri semnificative. Bătrânul continent este caracterizat de viziune, în ciuda incertitudinilor şi a supraaglomerării. Dacă mass-media caracterizează fenomenul ca „supra-turism“, oficiile locale de profil sunt şi vor continua mai degrabă să fie interesate de un viitor în care vor atrage turiştii „potriviţi“.
Şi mai există un aspect de luat în considerare: tot mai mulţi jucători din horeca îşi dau seama că focusul pe volume este o abordare greşită, motiv pentru care, valoarea individuală adusă de fiecare tip de turist în parte, devine tot mai importantă. Astfel, în loc să se concentreze pe strategii de mass-marketing, companiile devin nișate pe categorii precum artă, cultură, sport, aventură, wellness, deoarece vizitatorii de nişă sunt mai puţin sensibili la costuri, lucru care duce la o îmbunătăţire a calităţii ofertelor furnizate.
Trend alert: oraşele trebuie să facă faţă provocărilor
Nu totul se rezumă la bani. Potrivit Euromonitor, respectul faţă de cultura locală şi locuitori reprezintă cheia pentru a convieţui în mod armonios într-o destinaţie. În cazul oraşului Amsterdam, de pildă, prin politica administraţiei locale cu numele „Stad in Balans“ (Oraş Echilibrat), edilii au demarat programe pilot şi iniţiative menite să protejeze localnicii de impactul pe care turiştii îl produc. Este, de asemenea, şi o mişcare menită să scape Amsterdamul de imaginea de „destinaţie de petrecere sau destrăbălare“, motiv pentru care una dintre inițiative, numită „Enjoy & Respect“ (Bucuraţi-vă şi Respectaţi-ne) doreşte să informeze turiştii cu privire la comportamentul acceptabil pentru acest oraş.
Birourile turistice şi politicienii locali nu găsesc întotdeauna linia comună şi priorităţile, cu privire la atingerea unui viitor sustenabil, susţine Euromonitor, însă unul dintre modurile de a progresa este reprezentat de antrenarea tuturor celor implicaţi, pentru a purta discuţii despre beneficiile turismului, pentru a ajunge la un acord referitor la ceea ce înseamnă dezvoltare sustenabilă, dar şi pentru a reduce impactul negativ pe care îl provoacă turiştii.
Trend alert: Brexit va cauza efecte în cascadă
Brexit-ul bate la uşă, însă este neclar încă ce formă va lua, ţinând cont că Parlamentul britanic nu a votat încă tratatul propus de UE. Pentru Marea Britanie, turismul în afara Regatului va fi cel mai afectat de Brexit, ţinând cont că în prezent, cheltuielile britanicilor în afara țării le depăşesc pe cele ale turiştilor ce vizitează Marea Britanie cu 2 la 1. Deşi se preconizează că aceste cheltuieli vor continua să crească din partea turiştilor britanici în exterior, specialiştii consideră că aproximativ 11 miliarde de dolari sunt în joc, depinzând de forma pe care acordul Brexit o va lua.
Desigur, ieşirea Marii Britanii din UE va cauza efecte în cascadă, în special în cazul unui „hard Brexit“ (respingerea acordului cu UE). Dacă luăm exemplul Spaniei, unde cheltuielile turiştilor britanici reprezintă 21% din total, un Brexit „hard“ ar reduce cu până la 747 milioane dolari aceste costuri în Spania. În mod natural, acest lucru va avea ca rezultat o reducere de aproximativ 66 milioane dolari a cheltuielilor turiştilor spanioli în alte ţări, spun specialiştii.
Trend alert: regândirea experienţei turistice
Într-o abordare simplistă, însă nu foarte departe de adevăr, traseul unui turist parcurge câţiva paşi: achiziţia pachetului turistic prin agenţie sau pe cont propriu, călătoria cu avionul până la destinaţie, cazarea la hotel și revenirea cu avionul în ţara natală. În consecinţă, interacţiunea consumatorului turistic cu hotelurile şi companiile aeriene este foarte limitată comparativ cu brandurile gigant din social media, cum ar fi Facebook, Twitter, Instagram sau Google. Din acest motiv, este dificil pentru locaţii să-şi creeze clienţi fideli.
Astfel, pentru a sparge tiparele existente şi a menţine o legătură permanentă cu turiştii, companiile trebuie să comunice constant, în vederea fidelizării lor. Într-o lume în care loialitatea faţă de brand este fragilă, a interacţiona cu turiştii şi în extra-sezon este un aspect extrem de important, deoarece omniprezența permite brandurilor să creeze repere în comportamentul de consum, pe care să le maximizeze, în vederea îmbunătățirii experienţelor turistice.
Pentru a exemplifica, Lufthansa a introdus, ca parte a strategiei de a deveni cea mai inovatoare companie aeriană, noi iniţiative, cum ar fi FlyNet – serviciu onboard de internet, sau programul FlyingLab. În octombrie 2017, Lufthansa a lansat o iniţiativă pilot care permite pasagerilor să cumpere alimente online, la bord, de la retailerul Rewe, care apoi să fie livrate la domiciliu. Astfel, turiştii se pot bucura de frigidere pline când ajung acasă. Proiectul le oferă celor de la Lufthansa şi Rewe noi oportunităţi de a menţine legătura cu clienţii, într-un mod inovator, dar şi de a le înţelege mai bine comportamentul de consum, atât cel turistic, cât şi în retail.
Un alt exemplu vine de la AccorHotels, companie care doreşte să-şi schimbe strategia de comunicare şi relaţionare pentru a-şi extinde orizonturile. Concret, AccorHotels vrea să transforme mentalitatea potrivit căreia hotelurile sunt numai la dispoziţia călătorilor, deschizându-şi larg porţile şi pentru localnici. În acest sens, compania a lansat aplicaţia AccorLocal, menită să atragă mai mulţi locuitori din oraşele în care activează, oferindu-le servicii proprii, dar şi de la comercianţii din zonă, precum mic dejun, cursuri de yoga şi fitness, spaţii de lucru sau puncte de colectare a cumpărăturilor. Astfel, AccorHotels se transformă într-unul dintre cele mai bune exemple cu privire la modul în care companiile turistice încep să privească dincolo de funcţia lor de bază, în încercarea de a-şi extinde baza de clienţi.
Trend alert: plasticul nu mai e fantastic
Materialele plastice joacă un rol important în societatea modernă, fiind folosite într-o mare varietate de industrii. Practic, astăzi este aproape imposibil să ne mai imaginăm viaţa fără plastic. Cu toate acestea, potrivit studiului Euromonitor, informaţiile apărute în media, cum ar fi cele promovate de documentarele Blue Planet de la BBC, trag un semnal de alarmă cu privire la devastarea pe care acest tip de material o aduce planetei şi vieţii tuturor speciilor de animale. Totodată, 200 de ţări au semnat o rezoluţie la sfârșitul anului 2017 prin care s-au angajat să limiteze toate formele de poluare, specificând că lipsa unor măsuri concrete va duce la a avea „mai mult plastic decât peşti în oceane“. În consecinţă, companii din toate domeniile, inclusiv Adidas, P&G sau Ecover folosesc astăzi în producţie plastic reciclat din mări şi oceane, iar jucătorii din industria turistică nu fac opinie separată.
Două exemple în acest sens vin de la compania americană Loliware, precum şi de la operatorul low cost Ryanair. Din cauza posibilităţilor foarte reduse de reutilizare şi reciclare, paiele din plastic au devenit inamicul numărul unu, motiv pentru care Loliware a inventat un pai comestibil, conceput din iarbă de mare, îndulcitori organici, coloranţi şi arome din fructe şi legume. Acestea pot fi mâncate sau reciclate, motiv pentru care ar putea deveni foarte interesante pentru companii importante din industria turistică, ce au anunţat deja că vor renunţa la paiele din plastic: American Airlines, Marriott, Hilton, AccorHotels, Hyatt.
Exemplul care vizează cel mai mare operator low-cost din Europa, irlandezii de la Ryanair, se referă la anunţul făcut de companie în 2018, prin care doreşte să renunțe complet la plastic nereciclabil pe toate cursele până în 2023. Aceste materiale vor fi înlocuite, de exemplu, cu pahare biodegradabile şi ambalaje din hârtie. Mai mult, Ryanair îi încurajează pe pasageri să-şi aducă propriile pahare, o acţiune similară cu cea a marilor lanţuri de cafenele, care oferă discounturi clienţilor ce-şi aduc propriile ceşti. De altfel, strategia de sustenabilitate a Ryanair este şi una foarte utilă de marketing şi dovedeşte capacitatea de adaptare a irlandezilor la cerinţele eco din partea clienţilor.
Articol scris de Dan Orehov, managing editor Frozen Food Europe & Potato Processing International.
