Mai multe organizații, antreprenori și manageri din mediul privat au înaintat o scrisoare către Administrația Prezidențială, Guvern și președinții partidelor parlamentare, în care atrag atenția că economia are nevoie de o intervenție de până la 15% din PIB, adică circa 30 de miliarde de euro, pentru a nu se prăbuși.
În document se arată că, pornind de la un scenariu „optimist”, dacă economia românească ar fi afectată cu 50% pe lună în următoarele trei luni, apoi în continuare cu 20% pe lună, pentru încă trei luni, impactul total în PIB-ul din acest an ar fi de peste 15%. Semnatarii scrisorii propun statului să „pregătească măsuri corelate cu acest nivel de până la 15% din PIB, ca suport direct al statului, prin injecții de cash și forme de garantare a creditării economiei, inclusiv pentru gospodăriile/persoanele afectate, precum și mărirea semnificativă a investițiilor publice – peste nivelul inițial bugetat pentru 2020”.
Aceste investiții ar putea ajuta la repornirea economiei, la crearea de locuri de muncă și a dezvoltării de proiecte guvernamentale. Măsurile precum amânarea plății taxelor sau ratelor, sunt doar o alternativă temporară, însă ele nu reprezintă măsuri care să prevină colapsul mai multor companii și nu reprezintă un suport material din partea statului.
Totodată, în contextul în care România este în continuare una dintre cele mai puțin îndatorate țări la nivel guvernamental din Uniunea Europeană, datoria fiind încă în gama 35% din PIB la finalul lui 2019, companiile din mediul privat atrag atenția că dacă statul ar aloca sume consistente economiei naționale în acest moment, am fi în continuare cu o datorie mai redusă ca procent din PIB față de celelalte țări europene. O altă variantă propusă ar fi ca statul să se îndatoreze mai mult decât alte țări, pentru că nu mai sunt ținuți de deficitul bugetar de 3%, pe care nu îl mai poate respecta nicio țară din Uniunea Europeană și de limita maximă de datorie guvernamentală de 60% din PIB de care România este încă departe.
„Gradul mic procentual de îndatorare ar putea deveni un avantaj național în lupta cu recesiunea globală care urmează. România poate apela, desigur, atât la instituții financiare naționale și internaționale, cât și la alte tipuri de finanțare, cu analiza celor mai bune opțiuni din perspectiva condițiilor, costurilor și a maturității finanțării. Suntem conștienți că România nu dispune de resursele altor țări mai dezvoltate, care alocă sume nemaivăzute până acum, suntem conștienți de faptul că ar putea exista și efecte colaterale în urma unei astfel de intervenții economice majore, consecințe din punct de vedere al monedei naționale, inflației etc., suntem conștienți că sumele împrumutate ar putea costa mult și să fie lăsate moștenire nedorită următoarelor generații”, se arată în scrisoare.
Consecințe:
- În lipsa unei intervenții masive și rapide, estimăm că multe companii românești insuficient capitalizate nu vor putea supraviețui acestei crize. Ne putem aștepta la câteva sute de mii de companii românești, în special cele mici și medii, care vor fi închise în mod voluntar sau vor intra în faliment, cu un impact uriaș la nivelul angajaților lor, societății, dar și la nivelul întregului ecosistem de business din România;
- O intervenție substanțială a statului acum ar putea ajuta economia românească să nu intre în recesiune, situație care ar plasa România pe o poziție mult mai bună la nivel internațional ca economie, competitivitate globală etc. Însă România ar acumula o datorie guvernamentală suplimentară, ajungând poate la 50% din PIB, dar rămânând mult sub nivelul mediu al UE, în timp ce lipsa intervenției ACUM poate arunca România într-o recesiune lungă și profundă, cu mult peste cea înregistrată în 2009.
De asemenea, semnatarii scrisorii avertizează că reducerea cheltuielilor aparatului de stat trebuie să devină o prioritate. În acest moment, în mediul privat sunt peste un milion de contracte suspendate, iar în perioada imediat următoare numărul acestora poate ajunge la două milioane, plus sute de mii de contracte cu salarii reduse din cauza crizei, lucruri care ar putea păta imaginea angajatorilor din mediul privat.
Aceștia propun crearea unui Grup de criză economică la care să participe atât reprezentanți ai statului, precum și oameni din mediul de afaceri, unde să poată găsi soluții viabile pentru salvarea businessurilor din țară.
„Suntem conștienți că propunerea noastră va crea dispute și dezbateri și asta ne și dorim să facem. Specialiștii din domeniile strategice împreună cu antreprenori și lideri de companii cu impact în economie ar trebui să colaboreze activ pentru a realiza o strategie națională pentru ca după trecerea crizei medicale să nu avem de-a face cu pagube iremediabile ale economiei românești. Suntem în posesia unor analize detaliate pe care le punem la dispoziția grupului de specialiști pentru trecerea crizei pentru a fi analizate”, se mai precizează în document.
Printre organizațiile care au semnat scrisoarea se numără: Federația Industriei Hoteliere din România, Asociația Națională a Agențiilor de Turism, Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România, Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană, Romania Business Leaders, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România etc.
