Circa 98% dintre hotelurile și pensiunile din Delta Dunării riscă să intre în insolvență în maxim două luni și ulterior în faliment, în cazul în care statul nu va lua măsuri concrete care să-i sprijine, potrivit Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării.
Pentru a nu se ajunge în acest punct critic, operatorii din Delta Dunării cer statului să implementeze câteva măsuri:
- Scutirea de la plata taxelor și impozitelor pentru industria ospitalității din turismul deltaic și de litoral, până la sfârșitul anului 2020;
- Guvernul României să intensifice negocierile cu Uniunea Europeană pentru alocarea de surse de finanțare în vederea modernizării spațiilor de cazare din turismul deltaic și de litoral, dezvoltării serviciilor de suport pentru a crește competitivitatea, inclusiv a resurselor umane menținute în acest scop, precum și pentru cheltuielile necesare pentru reluarea activității turistice. Solicită Ministerului Fondurilor Europene să accelereze la maxim procedura de scriere a ghidurilor pentru noile surse de finanțare pe care va trebui să le obțină Guvernul României, insistând pe simplificarea procedurilor de accesare a acestor fonduri;
- Extinderea domeniului de reglementare a șomajului tehnic pentru toți angajații din industria ospitalității, ale căror contracte de muncă au fost încetate sau suspendate ca urmare a decretării stării de urgență;
- Modificarea sau completarea art.XI alin.(1) din O.U.G. nr. 30/2020 din 18 martie 2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului COVID-19, în sensul prelungirii perioadei pentru care se acordă indemnizațiile de șomaj tehnic, de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, de care beneficiază salariații din bugetul asigurărilor pentru șomaj cu cel puțin 60 zile după încetarea stării de urgență, instituită prin Decretul nr.195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, cât și pe perioada de extrasezon (noiembrie – decembrie 2020; ianuarie – martie 2021), întrucât turismul va fi reluat efectiv numai după încetarea pandemiei și ridicarea tuturor restricțiilor, fiind posibilă diminuarea cu aproximativ 80% a cifrei de afaceri pentru cele câteva luni de funcționare rămase din sezon;
- Prelungirea termenului de acordare a creditelor cu dobândă subvenționată până cel mai devreme la 31.09.2021, deoarece termenul reglementat de art.1 pct.2 alin. (3^3) din O.U.G. nr. 29/2020 privind unele măsuri economice și fiscal-bugetare, de 31.03.2021 nu ține cont de caracterul sezonier al zonei Delta Dunării și a litoralului Mării Negre. Consultarea industriei ospitalității privind criteriile suplimentare, ce ar putea fi reglementate pentru reluarea activității turistice, precum și elaborarea de către Ministerul Sănătății a procedurii de igienizare a spațiilor de cazare care au fost oferite ca spații de carantinare și publicarea acesteia în regim de urgență.
„Dacă Guvernul nu ia măsuri concrete în sprijinul industriei de turism, este estimat că, în cel mult două luni, mai mult de 98% dintre hotelurile, pensiunile, restaurantele și toate celelalte afaceri care au legătură cu turismul din Deltă (transportul și agrementul turistic) vor intra în insolvență. 2% dintre firmele ai căror acționari au resurse financiare de a se susține pe piața turistică vor fi incapabile să asigure capacitatea de reluare a activității turistice într-o destinație unică la nivel național și internațional. Astfel, circa 5.000 de angajați în turismul din Deltă și din județul Tulcea își vor pierde locurile de muncă, comunitățile locale nu vor mai avea mijloacele de subzistență în condițiile în care turismul deltaic are o componentă importantă bazată pe Punctele Gastronomice Locale și turismul familial, iar turiștii care vor dori să viziteze Delta nu vor mai avea în următorii ani opțiuni de cazare”, declară Cătălin Țibuleac, președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării.
Specificul sezonier al activității din Delta Dunării și litoralul Mării Negre, de maximum șase luni pe an, a făcut ca la momentul izbucnirii epidemiei, operatorii economici din turism să înregistreze pierderi ca urmare a lipsei totale a veniturilor și a cheltuielilor cu păstrarea forței de muncă, dar și a investițiilor în renovări pentru sezonul ce urma să înceapă. Din acest motiv, reprezentanții asociației susțin că reglementările de sprijin a economiei intrate în vigoare până în prezent sunt, în cea mai mare parte, ineficiente pentru specificul sezonier al turismului deltaic și de litoral.
Conform precizărilor din Cadrul de Reglementare Temporar adoptat de Comisia Eurpeană, este permis statelor membre UE să ofere sprijin suplimentar în contextul epidemiei de coronavirus și să acorde cinci tipuri de ajutoare:
(a) granturi directe, avantaje fiscale selective și plăți în avans: statele membre vor putea să instituie scheme care să permită acordarea unei finanțări de până la 800 de mii de euro unei întreprinderi pentru a răspunde nevoilor urgente de lichiditate ale acesteia;
(b) garanții de stat pentru împrumuturile contractate de întreprinderi de la bănci: statele membre vor fi în măsură să furnizeze garanții de stat pentru a se asigura că băncile continuă să acorde împrumuturi clienților care au nevoie de ele;
(c) împrumuturi publice subvenționate pentru întreprinderi: statele membre vor putea acorda întreprinderilor împrumuturi cu rate ale dobânzilor favorabile. Aceste împrumuturi pot ajuta întreprinderile să acopere nevoile imediate atât de capital circulant, cât și de investiții;
(d) garanții pentru băncile care direcționează ajutorul de stat către economia reală: unele state membre intenționează să se bazeze pe capacitățile de creditare existente ale băncilor și să le utilizeze drept canal de sprijin pentru întreprinderi, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. Cadrul clarifică faptul că un astfel de ajutor este considerat un ajutor direct acordat clienților băncilor, nu băncilor în sine, și oferă orientări cu privire la modul în care se poate asigura faptul că denaturarea concurenței dintre bănci este minimă;
(e) asigurarea creditelor la export pe termen scurt: cadrul introduce o flexibilitate suplimentară cu privire la modul de a demonstra că anumite țări prezintă riscuri neasigurabile pe piața privată, permițând astfel ca statul să furnizeze, atunci când este necesar, asigurarea creditelor la export pe termen scurt.
