Industria HoReCa se află printre sectoarele afectate cel mai puternic de pandemia de COVID-19, având în vedere că a fost, de fiecare dată, vizată de restricţiile impuse de autorităţi. Efectul înregistrat a fost unul de domino asupra industriei producătoare de băuturi alcoolice sau non-alcoolice, pentru care HoReCa este poate canalul cel mai valoros, aducând marje de profit mai mari comparativ cu zona de retail.
Această industrie este una dintre cele mai dinamice, de-a lungul timpului înregistrând multe schimbări datorate, în mare parte, consumatorilor din ce în ce mai pretențioși, în căutare de locații care să se plieze pe nevoile lor. În acest context, înțelegerea obiceiurilor curente de frecventare și de consum în locațiile HoReCa devine esențială.
Privind prin lentila contextului pandemic, studiul Ipsos relevă două aspecte importante în ceea ce privește obiceiurile românilor de a ieși în oraș în diverse locații HoReCa. Pe de o parte, în ciuda perioadei de relaxare, scăderea incidenței de vizitare a locațiilor HoReCa este semnificativă (minus 10% comparativ cu perioada prepandemică). Pe de altă parte, cu variații punctuale, românii demonstrează comportamente similare cu perioada premergătoare pandemiei în ceea ce privește topul băuturilor consumate, al locațiilor vizitate și al ocaziilor de consum.
Mai ieșim în oraș? Cât de des?
Frecvența medie de ieșire în oraș este de aproximativ două ori pe săptămână, similară cu perioada prepandemică. Mai exact, 69% dintre respondenți au ieșit în locații HoReCa în ultima lună, prezentând o scădere de 10% față de ediția precedentă a studiului. Deloc surprinzător, tinerii de 18-24 ani se remarcă printr-o frecvență mai ridicată de ieșire în oraș comparativ cu celelalte intervale de vârstă.
Unde?
Cu toate că incidența generală a celor care ies în oraș s-a diminuat semnificativ, studiul Ipsos arată că cei care și-au păstrat obiceiul de vizitare a diverselor canale HoReCa au păstrat și predilecția către anumite tipuri de localuri. Astfel, cele mai performante locații din punctul de vedere al incidenței și frecvenței de vizitare continuă să fie terasele, restaurantele, localurile de tip fast-food, dar și cafenelele și barurile/ puburile.
Observăm o dinamică pozitivă în cazul localurilor de tip fast-food, street food și ceainării, care se bucură de creșteri semnificative atât din punctul de vedere al numărului de vizitatori, cât și al frecvenței de vizitare, comparativ cu perioada premergătoare pandemiei. În alegerea locației, pe lângă atmosfera plăcută oferită de local, amplasarea în aer liber reprezintă un criteriu de importanță majoră, similar cu rezultatele din ediția anterioară a studiului.
De ce?
Nevoia de socializare continuă să fie principalul promotor al sesiunilor de ieșire în oraș, atât în timpul săptămânii, cât și în weekend. Terasele reprezintă principalul canal pentru ieșirile cu prietenii. Restaurantele sunt preferate pentru sărbătorirea de evenimente speciale și ieșirea la masă împreună cu prietenii/ familia. Barurile și puburile sunt în continuare vizitate pentru urmărirea diverselor evenimente sportive, în timp ce cafenelele și ceainăriile răspund cel mai bine nevoii de relaxare.
Cât timp?
Aproximativ jumătate din românii investigați consideră că durata alocată întâlnirilor în oraș nu a suferit modificări, în timp ce mai mult de 1 din 3 percep timpul petrecut în HoReCa mai scurt decât înainte de pandemie, după cum arată studiul Ipsos.
2 ore și jumătate sunt petrecute în medie în diversele localuri HoReCa, durata fiind mai ridicată în București și centrul țării, mai redusă în sud și în rândul celor cu venituri mici.
Durata crește în cazul sărbătoririi de evenimente speciale, pentru ocaziile ce au loc în weekend sau seara și pentru locațiile de tip restaurant. Tinerii au percepția că petrec acum mai mult timp la o ieșire în oraș decât înainte de pandemie, în timp ce femeile apreciază că timpul petrecut s-a redus comparativ cu perioada prepandemică.
Ce bem?
În ceea ce privește categoriile de băuturi consumate în locațiile HoReCa, datele Ipsos ne arată că pandemia nu a afectat topul băuturilor preferate de români atunci când ies în oraș (comparație 2021 vs 2019).
Plutonul conducător este format din categoriile de bere, cafea, băuturi carbonatate și necarbonatate, apă și vin, acestea bucurându-se de performanțele cele mai mari din punctul de vedere al incidenței și frecvenței de consum, în timp ce cidrul, băuturile energizante, ceaiul cald, băuturile spirtoase înregistrează performanțe mai reduse.
Categorii foarte bine ancorate în peisajul de consum în HoReca, cum sunt berea și băuturile carbonatate au înregistrat diminuări de performanță în ceea ce privește incidența și frecvența cu care sunt consumate. Observăm o accentuare a consumului de ceai cald, provenind din creșterea prezenței ceainăriilor în obiceurile de vizitare ale românilor. Consistent pentru toate categoriile consumate la ieșirea în oraș, aprecierea majorității românilor (între 50-65%, în funcție de categorie) este că au continuat să consume aceleași mărci ca înainte de pandemie.
Procente relativ mici (cca. 10%), însă similare per tip de variație, menționează că în prezent consumă mărci mai ieftine sau mai scumpe decât în perioada prepandemică, încadrându-se astfel pe trendurile polarizante de comportament pe care le-am identificat în ultima perioadă, fie înclinare spre produse mai ieftine din motivul reducerii bugetului, fie preferința de a plăti mai mult pentru o calitate superioară.
Mai mâncăm în oraș? Ce mâncăm?
Consumul de mâncare în locațiile vizitate a înregistrat și el o diminuare (-5%) comparativ cu perioada premergătoare pandemiei, însă se păstrează ridicat. Aproape 3 din 4 români, respectiv 72%, optează să consume mâncare în timpul ieșirilor în oraș, pizza conducând detașat în alegerea din meniu. Scăderea consumului de mâncare în locațiile HoReCa este semnificativă în rândul consumatorilor de categorii de băuturi consacrate ca fiind asociate cu mâncarea, cum sunt berea, băuturile carbonatate sau vinul.
Perioada de lockdown a modificat esențial comportamentele românilor. Centrarea pe familie și pe casă ca principală zonă de activitate a fost element definitoriu al începutului perioadei de pandemie. Un an și jumătate mai târziu, deși mai relaxați, românii păstrează din obiceiurile apărute sau dezvoltate în acea perioadă: comoditate și economie de timp, combinate cu aptitudini de Master Chef în propria bucătărie. Mulți au ales să petreacă mai puțin timp în bucătărie și mai mult împreună cu familia sau bucurându-se de timp pentru ei. Pentru aceștia, sectorul HoReCa s-a repliat rapid și a dezvoltat zona de livrare de mâncare la domiciliu, care a cunoscut o ascensiune fulminantă. Alții, dimpotrivă, au încercat să reproducă în intimitatea căminului comportamente de consum din afara casei: au început să gătească mai mult acasă, experimentând gusturi noi, bucurându-se de mâncăruri ce oferă calitatea de la restaurant, dar pregătite de ei înșiși.
Sectorul HoReCa este așadar provocat permanent la adaptare și inovare de procese care să țină pasul cu nevoile în continuă dinamică ale consumatorilor.
Studiu Ipsos, culegere de date prin metodologia CAWI/online, eșantion de N=800 respondenți, reprezentativ urban, persoane care au ieșit în oraș, în locații de tip HoReCa în ultima lună și au consumat băuturi alcoolice sau non-alcoolice. Perioada de colectare a datelor: septembrie-octombrie 2021. Studiul se află la a treia ediție (2018, 2019, 2021).
Material realizat, exclusiv pentru TrendsHRB, de către Amelia Podariu, Client Director Ipsos România
