În pofida numeroaselor provocări cu care continuă să se confrunte, precum deficitul de personal calificat, creșterea costurilor de operare, schimbările fiscale recente și lipsa unei strategii coerente de promovare turistică, industria hotelieră își urmează trendul de dezvoltare. Pe acest fundal, interesul investitorilor locali este la cote maxime, iar marii operatori internaționali „profită” de moment și își accelerează politica de extindere: „Toate lanțurile sunt interesate de o prezență mai puternică în România, pentru că piața își arată potențialul de creștere, iar în timp și-a demonstrat reziliența și adaptabilitatea”, spune Călin Ile, Managing Partner Premier Hospitality & Președinte de Onoare FIHR.
Cum ai caracteriza industria hotelieră în perioada 2022-2023, din punctul de vedere al climatului general? Cum se „simte” piața acum?
Au fost doi ani de recuperare, după cele mai grele momente pe care industria noastră le-a traversat vreodată. Doi ani care au dus piața la nivelul din 2019, din punctul de vedere al gradului de ocupare, dar cu tarife medii mai mari cu circa 30% decât cele din 2019. Cred că industria a arătat reziliență și tenacitate, a depășit cu bine criza și se poziționează pe o direcție bună pentru următorii trei-cinci ani. Cred că se fac pași serioși spre maturizarea mult așteptată, mizându-se pe investiții, pe dezvoltare și profesionalizare. Climatul general însă, în ciuda evoluției pozitive din ultimii doi ani, nu este unul foarte optimist din cauza deselor schimbări apărute în regimul fiscal aplicat companiilor din turism, din cauza incertitudinilor care caracterizează economia și societatea în anii electorali și din cauza stării de insecuritate regională și globală, adusă de conflictele militare existente în Ucraina și Orientul Mijlociu. Așadar, cuvântul care simt că ar descrie cel mai bine piața în acest moment este prudența.
Ce provocări au marcat piața hotelieră în perioada menționată? Care dintre acestea se vor menține și în 2024?
În ultimii doi ani, hotelierii s-au confruntat cu mai multe provocări, din care aș enumera cinci: forța de muncă deficitară atât cantitativ, cât mai ales calitativ; presiunea pe costurile de operare (creșterea costurilor cu energia și cu forța de muncă fiind cele mai bune exemple); probleme de cashflow, în condițiile în care costurile finanțărilor au crescut semnificativ, iar după doi ani de pandemie se simțea nevoia de aport investițional în multe unități din turism; creșterea fiscalității începută în 2023 – provocare ce afectează toți operatorii; lipsa unei strategii de promovare a destinațiilor din România. Lanțurile internaționale profită însă de acest moment și își accelerează politica de extindere pe piețele din Europa Centrală și de Est, plecând de la faptul că e loc mare de creștere și că piețele evoluează bine din punctul de vedere al rezultatelor. Au scăzut costurile de afiliere, sunt mai flexibile în alegerea brandurilor potrivite pentru fiecare locație și investitor, au branduri adaptate din gama celor clasice sau a celor de lifestyle și au oferte extinse. În plus, nu mai sunt atât de interesate în operarea directă, acceptând mai ușor colaborări cu investitorii în formă de franciză cu operare proprie sau cu operator terț agreat.
Majoritatea operatorilor au raportat pentru 2022 cifre de afaceri similare cu cele din 2019. Ce factori au dus la aceste rezultate?
Datorăm această revenire, în primul rând, consumatorilor noștri, care s-au întors cu un apetit mare de a călători și de a petrece vacanțe după o lungă perioadă în care acest lucru nu a fost posibil. S-a vehiculat chiar termenul de „revenge holiday”, apărut ca o explicație a cererii în creștere apărute după pandemie. Pe segmentul de business, cererea a crescut mult, companiile realizând că evenimentele și deplasările în scop de business sunt mult mai eficiente și mai apreciate decât întâlnirile online. De asemenea, aș mai adăuga faptul că și operatorii au alocat resurse pentru revenire – au fost mai bine pregătiți, mai asumați și mai dornici ca niciodată să revină la rezultate mai bune. Din păcate, nu pot spune că promovarea turismului românesc sau politicile publice făcute de autoritățile române s-ar număra printre factorii care au contribuit semnificativ la această revenire a pieței la cifrele înregistrate în 2019.
Care ar fi primele estimări în ceea ce privește evoluția pieței hoteliere în 2023 față de 2022?
Vorbim de o creștere de două cifre (peste 10%) în termeni de cifră de afaceri înregistrată de sectorul hotelier în România comparativ cu 2022, bazată pe o ocupare relativ constantă, dar cu un tarif mediu mai mare.
Ce regiuni mai oferă oportunități și pentru ce tip de hotel/branduri? Mai este Capitala un pol de atracție?
Bucureștiul rămâne prima țintă pentru noi investiții hoteliere, cred că în curând vom avea un hotel din gama super luxury. Este loc pentru hoteluri de lux (5 stele), dar și pentru hoteluri din zona economic (3 stele), iar ca zone, e loc în zona de nord (zona de business și spre aeroport), în centru și spre ieșirile din oraș. Însă toate se pot face doar dacă și facilitățile oferite și investițiile în spații pentru evenimente vor crește. Și, cu siguranță, este nevoie de promovare. Ar fi momentul ca Bucureștiul să-și stabilească o strategie de promovare pe măsura resurselor de care dispune și pe măsura potențialului său imens. Poiana Brașov și Brașovul sunt, de asemenea, atractive la fel ca și Clujul, Timișoara sau Iași. Apoi, vin orașele cu peste 100.000 de locuitori, în special cele care au o aplecare spre turism printr-o alocare de resurse adecvată și, cât de cât, o strategie de promovare. Mă refer la Oradea, Arad, Deva, Sibiu, Baia Mare, Craiova, Alba Iulia, Suceava, Bacău sau Galați, spre exemplu. De asemenea, destinațiile balneare devin din ce în ce mai interesante, existând acum o atenție mai mare orientată spre starea de sănătate, wellness, spa și tratamente de prevenție și recuperare. O situație specială o are litoralul românesc, unde există în mod tradițional dorința de investiții, însă unde este nevoie de o privire atentă asupra modului în care sunt dezvoltate și promovate stațiunile și, implicit, investițiile de acolo. De urmărit cu mare atenție acest aspect. Și sectorul montan necesită o strategie aparte, deoarece e nevoie de o reinventare pe termen mediu și lung, în condițiile în care sezonul de schi se restrânge continuu de câțiva ani încoace și tendințele sunt evidente pentru următorii ani, nu numai în România, ci în întreaga Europă.
Per total, cum apreciezi potențialul pieței în ceea ce privește afilierea la marile lanțuri internaționale? Ce operatori ar mai putea fi interesați de România?
Cred că numărul hotelurilor de lanț va crește, din mai multe considerente. Se observă un apetit crescut al dezvoltatorilor imobiliari de a intra în segmentul hotelier, după ce au întâmpinat scădere în sectorul de birouri și încetinire în cel rezidențial. Acești dezvoltatori nu-și vor asuma operarea în regim propriu pentru că nu vin din domeniu, drept urmare vor apela la branduri internaționale și chiar la operatori independenți prin contracte de management sau de închiriere. În condițiile unor finanțări îngreunate, băncile vor acorda mai repede credite către investitori care apelează la branduri internaționale. Și vor fi multe unități care vor avea nevoie curând de refinanțare pentru credite vechi (și scumpe, aș spune) sau credite pentru investiții noi. Tranziția digitală și presiunea pe ideea de sustenabilitate vor reprezenta alte argumente către afiliere, deoarece lanțurile hoteliere au politici bine conturate pentru aceste două teme extrem de importante azi în industria hotelieră din întreaga lume. Toate lanțurile sunt interesate de o prezență mai puternică în România, pentru că piața își arată potențialul de creștere și și-a demonstrat în timp reziliența și adaptabilitatea. Un semn de întrebare este însă care sunt brandurile cu care acestea vor veni, și aici avem anumite limitări, pentru că încă nu avem loc pentru branduri de super lux, cum ar fi, de exemplu, un Six Senses sau Four Seasons.
Cum a fost perioada 2022-2023 pentru Premier Hospitality? Care au fost cele mai importante proiecte derulate sau aflate în derulare?
Premier Hospitality a apărut recent în piață și credem că joacă deja unul dintre cele mai importante roluri în segmentul de consultanță și operare în turism. În această perioadă am realizat 10-12 studii de fezabilitate pentru diverse hoteluri în țară, am susținut investitorii în patru procese de afiliere (două hoteluri în Accor, unul în grupul Hilton și unul în Marriott), am schimbat trei contracte de management în contracte de franciză, lucrăm la două strategii de destinații turistice din țară etc. În acest moment, avem și alte proiecte în desfășurare, cum ar fi un proces de afiliere la IHG, alte afilieri la Marriott, Accor sau Hilton, și câteva studii de fezabilitate pentru proiecte ce vor apărea în piață în următorii doi-trei ani. În partea a doua a anului 2023 am deschis o linie nouă de business, și anume, operarea hotelieră, fiind deja recunoscuți ca operatori agreați de către Marriott, Accor sau Hilton pentru hotelurile francizate de ei în țară. Avem deja trei proprietăți cu care colaborăm și alte câteva în negociere.
Cum arată planurile Premier Hospitality pe termen scurt și mediu?
Ambițiile noastre sunt ridicate în ambele direcții de acțiune – linia de consultanță și linia de operare hotelieră. La primul capitol ne dorim să fim cea mai importantă companie de consultanță hotelieră din România, iar pe divizia de operare hotelieră ne propunem ca în următorii cinci ani să avem în portofoliu zece hoteluri în România sub formă de contracte de management și/sau de închiriere. Cred că avem suficiente argumente pentru aceste ambiții.
Având în vedere evoluția și provocările recente, cum va fi 2024 pentru industria hotelieră?
Anul 2024 va fi un an provocator, dar cu siguranță va fi un an bun pentru cei care vor fi deschiși la nou, vor fi dispuși la schimbare și vor avea resursele și curajul să investească. Va fi un an în care diferența va fi făcută de calitatea serviciilor, de implicare, de un marketing bun și, mai ales, de oameni.
Material publicat în Top 50 Hoteluri de Business, ed. a VI-a.
