Contestat, apreciat, laudat, atacat, invidiat, refuzat, brandul de tara lansat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, cu ocazia expozitiei de la Shanghai, a starnit foarte multe controverse. Pentru a argumenta cateva puncte, pozitive sau mai putin, ale acestui brand, am stat de vorba cu cativa reprezentanti ai industriei ospitalitatii.
Compania spaniola THR/TNS a fost cea care a castigat cursa in crearea unui brand de tara al Romaniei, in urma unei licitatii. Dupa luni de cercetare de piata si cateva intalniri cu importanti oameni din industria ospitalitatii romanesti, s-a facut public un logo si un slogan – „Explore the Carpathian Garden”, care, lasand la o parte scandalul frunza, caruia i s-a dat o importanta mai mare decat ar fi meritat, au reusit sa starneasca multa rumoare printre jurnalisti si nu numai, privind utilitatea lui si impactul pe care l-ar putea avea.
Din pacate, nu a fost facuta publica cercetarea de piata, care a stat la baza crearii acestui logo si slogan, si care ar fi putut sa argumenteze decizia alegerii. „Imi pare rau ca nu a fost data intai cercetarea de piata publicului, si pe urma logo-ul si sloganul, pentru ca lumea sa inteleaga mai bine ce se intampla. Pentru ca, practic, nu s-a realizat un logo si un slogan, ci o cercetare care este buna pentru industrie, astfel incat era mult mai interesant sa fie publicata, iar rezultatele ei erau mai interesante.
Probabil ca de-acolo a fost generat si acest slogan, dar neavand rezultatele cercetarii, nu putem sa ne dam cu parerea daca este bun sau rau. Restul este o parere subiectiva, dar daca vrem sa fim obiectivi, trebuie sa avem toate informatiile, sa putem sa analizam”, spune Tinu Sebesanu, CEO al companiei de consultanta in industria ospitalitatii, Trend Hospitality.
Totusi, cei de la THR/TNS, compania ce s-a ocupat de generarea acestui brand de tara, au avut argumente logice pentru alegerea sloganului „Explore the Carpathian Garden”, si anume: „Explore“ este verbul cu care se doreste sa fie atras orice turist strain pentru ca Romania are multe de oferit, dar trebuie sa descoperita, “Carpathian “ – o zona turistica care are deja un renume localizat si identificat in Europa si este una din regiunile cu cele mai evidente elemente de atractie, iar “Garden” (gradina) inseamna natura, siguranta, relaxare – ceea ce si-ar dori toata lumea de la o vacanta.
„S-a produs de fapt o reorientare a promovarii catre zona turistica montana a Romaniei, ceea ce, dupa parerea mea, este o politica buna. Zona noastra montana ofera cateva atuuri (parcuri nationale, pesteri, fauna valoroasa, peisaje, posibilitati pentru turismul de aventura, cicloturism, dar si un mediu rural foarte pitoresc), care nu au fost suficient promovate. Totusi, sloganul in sine este cam general, face referire la toata zona carpatica (intinsa pe mai multe tari) si nu surprinde specificul Romaniei. Ar fi trebuit cautat ceva ce ne distinge in comparatie cu alte zone montane… ceva unic chiar, pentru un impact mai mare asupra potentialilor turisti”, crede Gabriela æigu, sef Catedra Turism, ASE.
O nisa ca target, pentru ca nu se poate altfel
In ceea ce priveste targetul ales, respectiv turismul individual, de aventura, parerea unanima este ca o asemenea forma de turism nu poate aduce niciodata venituri comparabile cu cel de masa. In plus, Romania nu este pregatita si, prin urmare, nu este competitiva in ceea ce priveste turismul de masa.
„Turism de masa in Romania poate insemna zona de Litoral, care, insa, nu are elemente de individualizare fata de alte zone de litoral din Europa – avem iesirea la mare, pe care o au si bulgarii, dar facilitati mai slabe in comparatie cu ale lor, nu avem resorturile turcesti, nu avem cetatile grecesti, si nu suntem recunoscuti, in acest moment, prin anumite particularitati originale ale litoralului romanesc”, spune Corina Martin, presedintele Asociatiei Litoral. O alta forma de turism ce ar fi putut fi exploatata ar fi fost turismul cultural, dar el se poate regasi in toate celelalte forme de vacanta, si, de asemenea, ca si in cazul litoralului, toate tarile pot promova cultura etniilor lor.
Concluzia unanima este, asadar, ca Romania nu este pregatita pentru un turism de masa, cu toate ca acesta ar fi fost mai profitabil, intr-o situatie ideala. Pentru ca, fie ca este sau nu ales un turism de masa, sau un turism de nisa, totul se rezuma la cat este de bun produsul, in cazul acesta produsul fiind Romania.
„Turismul individual presupune, dupa parerea mea, nevoia de infrastructura, care sa aduca pe oricine, indiferent de mijloacele financiare sau de altfel, la locul cu pricina. Daca accesul este dificil, neprietenos sau complicat, atunci avem o problema. Turismul de aventura trebuie organizat. In spatele „scenei” trebuie sa stea o intreaga logistica, pe care nu o avem. In legatura cu aventura, in care-l inviti pe un turist, trebuie sa-ti asumi o sumedenie de responsabilitati pentru ca, daca nu, il poftesti pe acesta, pe propria raspundere, si atunci esti si mai dezavantajat. „Gradina din Carpati” este departe de a fi ceea ce enunta sloganul, iar daca nu o sa cheltuim bani, si inca multi, ca sa confirmam acest brand, o sa avem o mare problema. Lumea cauta lucruri frumoase si originale, problema este sa nu le vinzi altceva”, precizeaza Radu Enache, presedintele lantului Continental Hotels. 
Pe cand primele roade?
Lansarea acestui slogan este asadar abia pasul unu dintr-un intreg proces de constructie, consolidare si promovare a brandului, a imaginii turistice a Romaniei. Pana la urma nu conteaza atat de mult schimbarile de slogan si logo din anii trecuti, care nu au fost sustinute de un brand, pentru ca orice tara turistica isi schimba periodic tema campaniilor promotionale si, evident, inclusiv segmentele tinta de turisti (chiar si brandul are un ciclu de viata…), mai ales atunci cand cresterea indicatorilor turistici nu este cea asteptata… Daca nu ai rezultate, trebuie sa schimbi politica promotionala!
Totusi, sa nu uitam, trebuie dezvoltat mai intai produsul turistic si apoi promovat, ori Romaniei ii lipsesc multe din atuurile unui produs turistic atractiv, de calitate (de la infrastructura si pana la calitatea, pregatirea, motivarea, atitudinea personalului din turism). Aici ar trebui intai de toate alocate resurse si abia apoi asteptate rezultatele.
„Depinde de ce se va face in continuare cu acest brand. Daca cele 75 milioane euro care stau la dispozitie din banii europeni vor fi investiti cu cap, vom vedea primele rezultate cam dupa un an de la inceputul investitiilor respective si dupa patru – cinci ani vom ajunge sa vorbim despre cifre importante de turisti straini (multumiti)”, crede Dragos Anastasiu, presedintele companiei Eurolines.
Asadar, modul cum va fi sustinut acest brand va fi singurul lucru care conteaza si care va califica „intreprinderea” un succes sau un faliment. De asemenea, la fel de importanta este modalitatea agentiilor regionale de promovare a turismului, a agentiilor de turism si, nu in cele din urma, a MDRT de a regandi oferta de turism romanesc. Mai mult, birourile de promovare a turismului romanesc din strainatate ar trebui sa fie varful de lance al turoperatorilor din Romania, al Asociatiilor regionale de promovare a turismului. Si, nu in ultimul rand, este responsabilitatea operatorilor din turism sa-si refaca strategia de atragere a turistilor straini, incepand cu cel mai simplu lucru: zambetul pe fata!
„De noi depinde cat de repede se vor vedea primele roade ale noului brand turistic! Acuzand si stand cu mainile in poala, uitandu-ne la cei din jurul nostru si carcotind nu rezolvam nimic!”, conchide Gabriela Berechet, director general al Centrului de Invatamant Turistic.
