Reglementările europene, dar și interesul în creștere pentru protecţia mediului au impulsionat piaţa ambalajelor biodegradabile de unică folosinţă destinate locaţiilor horeca. Nivelul de adoptare al acestor ambalaje este însă în continuare redus, având în vedere că majoritatea operatorilor de restaurante și alte unităţi de alimentaţie publică le consideră prea scumpe pentru a lua în calcul înlocuirea celor convenţionale.
Milioane de ambalaje de unică folosință din polistiren expandat și plastic, care se descompun foarte greu și care provin de la unitățile de alimentație publică, iau zilnic drumul gropilor de gunoi din întreaga lume, iar multe dintre ele lasă în urma lor substanțe toxice care se infiltrează în sol.
Principalul răspuns la această problemă de mediu o reprezintă ambalajele biodegradabile de unică folosință. Acestea sunt fabricate din materii organice, precum amidon din porumb (din care se obține acidul polilactic sau PLA), tărâțe de grâu, trestie de zahăr și celuloză, bambus sau frunze de palmier sunt, de asemenea, compostabile, ceea ce permite colectarea lor împreună cu fracția umedă de deșeuri și transformarea lor în compost.
Legislaţia europeană anti-plastic
Transpunerea legislației europene în cea națională privind eliminarea de pe piață a sacoșelor de unică folosință din plastic a fost una dintre măsurile care au impulsionat piața de ambalaje biodegradabile. În plus, Parlamentul European a votat recent interzicerea, începând cu anul 2021, a produselor de unică folosință (caserole de mâncare și băuturi, farfurii, tacâmuri, paie) din plastic și polistiren expandat. Măsurile vor trebui transpuse și în legislația românească, astfel că operatorii din horeca ar trebui să înceapă să se gândească la măsurile pe care le vor lua în privința ambalajelor de unică folosință, mai ales în contextul în care piața de delivery este în continuă creștere.
Astfel de reglementări au stimulat și vor contribui în continuare la dezvoltarea pieței de ambalaje biodegradabile de unică folosință, aproape inexistentă în urmă cu doi ani. Mirela Stoica, director economic Dristor Kebab SRL, povestește că în 2017 a luat în calcul înlocuirea pungilor din plastic cu cele din amidon de porumb. „Nu am găsit decât un singur furnizor în acel moment, care avea produse foarte scumpe. În schimb, în 2018 a apărut o concurență serioasă la nivel național și nu doar în cazul pungilor din materiale biodegradabile“, afirmă managerul.
În 2017 au fost puse și bazele primului și, pentru moment, singurului producător de ambalaje biodegradabile de unică folosință din România, Biodeck. Compania a investit în mai multe echipamente care pot produce în cantități mari, portofoliul companiei cuprinzând în prezent 150 de articole. „Noi propunem alternative sustenabile care au la bază trestie de zahăr, amidon de porumb și celuloză și care sunt 100% biodegradabile și compostabile. Și procesul de producție este mai prietenos cu mediul, în sensul în care dioxidul de carbon emis în procesul de producție este cu 30% până la 75% mai puțin decât în cazul producerii unor ambalaje din plastic“, afirmă Maria Desmirean, director de marketing Biodeck.
Unul dintre cei mai importanți furnizori de pe piața românească este Snick Ambalaje, care a început să aducă primele articole biodegradabile în 2013. În prezent compania are în portofoliu farfurii din trestie de zahăr și frunze de palmier, tacâmuri din PLA și lemn, paie din hârtie și PLA, paletine de cafea din bambus și din lemn, caserole de meniu din carton și trestie de zahăr, pahare din PLA și carton cu PLA, compania obținând anul acesta certificarea Din Certco pentru distribuirea și comercializarea de ambalaje biodegradabile de unică folosință. Produsele importate de Snick Ambalaje provin din 17 țări, compania având aproape 1.000 de clienți. „Am ajuns să oferim o alternativă de ambalaj biodegradabil pentru orice produs din portofoliul nostru. Dacă avem un produs din plastic sau carton cu folie de polietilenă, avem și varianta biodegradabilă. Astfel, din totalul vânzărilor Snick Ambalaje, ponderea ambalajelor biodegradabile a crescut de la 10% în 2013 la 40-50% în prezent“, susține Norel Sofronie, directorul general al companiei.
Educaţie și promovare
Rata de adoptare a ambalajelor biodegradabile de unică folosință este mai mare la segmentul de street food. Maria Lichtenberg a început să aducă, la finalul anului 2017, brandul polonez Biotrem de ambalaje comestibile din tărâțe. „La noi ambalajele sunt pentru servit, nu pentru take away. De aceea a fost targetat segmentul de street food, de festivaluri și de food truckuri“, susține antreprenoarea. Printre clienții Biotrem România se numără Cimbru, un food truck din Cluj, dar și IndiVan, specializat în mâncare indiană. Biotrem se preocupă și de educarea consumatorilor, compania derulând un proiect prin care realizează un poster personalizat pentru fiecare vendor cu care lucrează. Acesta îl lipește pe food truck, iar oamenii care stau la coadă au timp să îl citească și să vadă din ce sunt făcute ambalajele de unică folosință din care le este servită mâncarea. „Noi credem că există destul de mulți consumatori dispuși să plătească suplimentar pentru a susține utilizarea ambalajelor biodegradabile de unică folosință“, completează Maria Lichtenberg.
Un alt segment de piață care îmbrățișează ambalajele biodegradabile este reprezentat de cafenele. „Antreprenorii din zona cafenelelor mici, de specialitate, au fost destul de deschiși către astfel de ambalaje. Ne-am dat seama că și clienții acestor cafenele au observat ambalajele, iar unii dintre ei își fac fotografii cu ele, arătând că le pasă de mediu“, adaugă Maria Desmirean.
În opinia lui Norel Sofronie, segmentul ambalajelor biodegradabile ar putea să își accelereze creșterea cu ajutorul unei legislații care să bonuseze pe cei care promovează astfel de ambalaje. „Eu import ambalaje biodegradabile și plătesc aceleași taxe ca în cazul în care aș importa ambalaje din plastic“, arată directorul general Snick Ambalaje. Managerul consideră, de asemenea, că și gradul de informare al managerilor de locații și al consumatorilor finali ar putea crește dacă s-ar promova campanii televizate care să încurajeze utilizarea ambalajelor biodegradabile.
Locaţii verzi
- Dristor Kebab
Trecerea la ambalajele biodegradabile de unică folosință reprezintă proiectul de suflet al Mirelei Stoica, directorul economic al Dristor Kebab SRL, firmă care operează restaurantele sub acest brand din Centrul Vechi, Sun Plaza, Piața Sudului și Colentina. Cele patru restaurante își fac singure și colectarea selectivă. „Noi avem o zonă amenajată în spatele sediului, unde depozităm ambalajele colectate selectiv de la restaurante, pe care le reciclăm cu cei doi colaboratori, Hamburger Recycling Romania și Recycle Intrenational“, afirmă Mirela Stoica.
Din luna februarie, Dristor Kebab SRL a trecut și la ambalajele biodegradabile, odată cu rebrandingul bunsinessului de delivery și intrarea pe platforma de livrări Uber Eats. Astfel, lanțul de restaurante a apelat la Snick Ambalaje, schimbând caserolele mari, cele pentru garnituri, pungile, paiele pentru băuturi și tacâmurile. „Pentru livrări este nevoie de ambalaje sigure, care să împiedice produsele să se verse sau să se turtească, dar să confere și siguranță alimentară. Totodată, noi ambalăm separat zona caldă și zona rece a produsului, în cazul în care se dorește încălzirea la cuptorul cu microunde“, explică managerul.
- Samsara Foodhouse
Restaurantul raw-vegan din Cluj livrează mâncarea în ambalaje biodegradabile din pulpă de trestie de zahăr încă de la începutul anului 2017. „Am făcut această schimbare deoarece ne-am dorit să avem un impact cât mai pozitiv asupra planetei, reducând efectele negative pe care le lăsăm în urmă“, afirmă Birgit Salati, PR Coordinator Samsara Foodhouse. Restaurantul a ales să importe direct ambalajele de la Sabert (Belgia), iar pentru a ajuta clienţii să conştientizeze folosirea ambalajelor prietenoase cu mediul, Samsara Foodhouse include la fiecare comandă de delivery şi o taxă eco de un leu.
- Simbio
Restaurantul situat în centrul Bucureștiului și food truckul Simbio pe Roți fac colectare selectivă și se străduiesc să reducă cantitatea de gunoi produs. Atât Simbio, cât și Simbio pe Roți folosesc pungi de hârtie și caserole de trestie de zahăr și de carton. „Colaborăm de câțiva ani cu firma Alver Green. Ei au înțeles necesitatea de a folosi ambalaje biodegradabile și ni le-au furnizat încă dinainte să le aibă în portofoliul lor permanent. Mai mult, ne-au sfătuit și cu privire la folosirea prosoapelor de șters pe mâini din hârtie ecologică“, susțin fondatoarele Simbio, Dana Nica și Iulia Younis.
