Alianța pentru Turism (APT), entitate ce cuprinde 18 organizații patronale din industria ospitalității din România, a publicat recent proiectul S.O.S. Turismul Românesc – Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc, un demers unitar, bazat pe vocea puternică a întregii bresle, coordonat și focusat pe viitorul turismului românesc. Documentul cuprinde 10 măsuri cu aplicare imediată pentru salvarea turismului românesc și 50 de măsuri gândite pentru termen mediu și lung, necesare pentru relansare.
Alianța pentru Turism
10 măsuri cu aplicare imediată pentru salvarea turismului românesc
- Sprijinirea forței de muncă din turism după încetarea stării de urgență prin prelungirea șomajului tehnic suportat de stat și pe perioada stării de alertă și totodată prin metoda muncii parțiale (Kurzarbeit). Respectiv, pentru unitățile/activitățile care nu vor putea fi reluate la 15 mai 2020, menținerea măsurii șomajului tehnic, conform OUG 30 / martie 2020, cel puțin pentru o perioadă de până la 3 luni;
- Acordarea de granturi pentru întreprinderile din turism afectate de COVID-19, precum și acordarea de credite cu dobânzi subvenționate pentru capital de lucru și/sau credite de investiții pentru IMM și companii mari din turism;
- Plata imediată a arieratelor către companiile din turism (concedii medicale, TVA, facturi restante);
- Diminuarea taxelor locale, proporțional cu perioada în care unitățile de turism au fost închise și amânarea acestor obligații până la finalul anului, fără penalități (impozite și taxa pe clădiri, impozite și taxa pe teren, taxe de promovare și publicitate, impozite și taxe pe mijloace de transport);
- Stabilirea și aprobarea unor norme de Securitate medicală agreate de industrie, MS și MEEMA, aplicabile în unitățile din industria turismului cu scopul diminuării semnificative a riscurilor de infectare cu virusul COVID-19, în timpul vacanței / călătoriei în România;
- Suportarea parțială sau integrală, de către stat, a costurilor suplimentare generate de măsurile igienico-sanitare suplimentare care vor trebui luate de unitățile de cazare, alimentație, tratament etc. în scopul reluării activității (igienizare, materiale și dotări suplimentare etc);
- Stimularea circulației turistice prin acordarea, în cel mai scurt timp posibil, de vouchere de vacanță aferente 2020 și prin finanțarea unor campanii de marketing interne “Turist în Țara Mea” și internaționale „Bun venit în România!”;
- Modificarea temporară a regulilor de utilizare a tichetelor de masă. Folosirea tichetelor de masă numai în unități cu CAEN de restaurant. Pentru supermarketuri să se emită tichete de consum;
- Reducerea birocrației prin digitalizarea proceselor operaționale hoteliere, care nu poate fi efectuată datorită limitărilor legislative actuale;
- Adaptarea legislației muncii pentru munca sezonierilor, a muncii la distanță și simplificarea raportărilor legate de forța de muncă.
Cele 50 de măsuri pentru resetarea turismului românesc, cu aplicare pe termen mediu și lung, au în vedere reorganizarea industriei în ceea privește eficiența administrativă, investițiile publice și private, forța de muncă și educația, digitalizarea și promovarea, implementarea unor măsuri specifice de turism sustenabil și reglementări ce vizează domenii sectoriale – hoteluri, restaurante, agenții de turism & servicii conexe, transporturi.
Pe partea de eficiență administrativă, reprezentanții industriei ospitalității consideră necesară declararea turismului prin Hotărâre de Guvern drept domeniu economic strategic și prioritar, urmând să fie integrat în toate programele naționale de redresare și asistență pentru dezvoltare, cât și în programele de stimulare și promovare a exporturilor, reprezentând cel mai eficient export de servicii, fiind în același timp una dintre ramurile economice cu efect de multiplicare în multe alte sectoare ale economiei naționale. De asemenea, alte măsuri importante se referă la TVA în cota redusă 5% pe întreg lanțul de distribuție, inclusiv pentru regimul marjei agenției de turism, în vederea evitării tratării diferențiate și discriminatorii pe lanț a acelorași servicii și finanțarea activității Organizațiilor de Management al Destinațiilor (OMD) prin două surse permanente: taxa de promovare și taxa de stațiune (city-tax).
Referitor la investițiile publice și private, se solicită actualizarea Masterplanului de Investiții Publice în Turism, ținând cont de trendurile de consum în industria travel de la nivel mondial, cât și de practicile de sustenabilitate și adaptare la schimbări climatice, și punerea în dezbatere publică a unui draft actualizat, realizat în parteneriat cu mediul privat din industrie, care să acopere un interval bugetar de 5 ani.
Dintre măsurile ce vizează domeniile sectoriale, menționăm revizuirea sistemului de clasificare hotelier din România și alinierea la cel din UE prin aderarea la Hotel Stars Union, reglementarea bacșișului în horeca, introducerea primei de incoming (export servicii turistice).
„Cred că proiectul SOS Turismul Românesc este proiectul anului pentru turismul din România. Pe lângă faptul că este un rezultat al implicării a 70 de specialiști din 18 organizații din turism, el aduce pentru prima dată într-un document oficial lista cu propunerile industriei privind salvarea și resetarea turismului românesc. Este un demers 100% al industriei, de care sperăm să țină cont toți actorii politici în strategiile lor economice cu care vor să ne convingă să îi votăm. Momentele dramatice cer soluții radicale. Astăzi suntem într-un astfel de moment, pe care vrem să îl trecem schimbând radical modul în care facem turism în România, o țară cu potențial turistic imens, dar cu performanțe (încă) mult prea mici”, a declarat Călin Ile, președinte FIHR.
Documentul integral – SOS Turismul Românesc -, redactat de către Alianța pentru Turism (APT), este disponibil AICI.
