Care au fost in aceasta vara preferintele turistilor in alegerea vacantei? Au existat modificari comparativ cu anii precedenti? Ce activitati au avut agentiile si hotelurile pentru a spori numarul de oaspeti? Cum se explica numarul mic de pachete de tip „all inclusive“ existent in Romania? La aceste intrebari si la multe altele am incercat sa raspundem cu ajutorul unei agentii de turism si a doua unitati de cazare, din regiuni diferite ale tarii – mare, munte.
Preferintele turistilor in alegerea vacantelor au fost in vara acestui an relativ similare cu cele din ultimii trei ani, modificari minore existand in privinta primului loc in clasamentul destinatiilor externe. Astfel, Grecia a fost prima in alegerea turistilor, urmata indeaproape de Bulgaria, Turcia si Spania, conform datelor oferite de agentia Tui Travel Center.
Turistii din Romania calatoresc si in alte destinatii decat cele mentionate mai sus, dar inca nu se poate vorbi de un „trafic“ care sa depaseasca 1.000-1.500 persoane pe destinatie (fie ea exotica sau de alta natura).
Si in acest an, ca de altfel in ultimii patru, factorul financiar a condus la decizia finala a cumparatorului, acesta fiind foarte sensibil la fluctuatii. Cumparatorul a „amendat“ destinatia Turcia, prin scaderea traficului, avand in vedere politica tarifara de crestere a pretului mediu/sejur. „Puterea de cumparare este inca mica si orice deplasare mai scumpa de 400 euro/persoana, trece in registrul de efort financiar si investitia este inainte bine cantarita“, spune Roxana Stan, HR manager, TUI Travel Center.
Referitor la turbulentele politice din tarile listate de catre agentii, acestea afecteaza comportamentul turistului din Romania, dar a ajuns deja la obisnuinta si maturitatea necesara in a analiza astfel de fenomene, putand sa faca deosebirea, spre exemplu, intre manifestarile din Turcia si Egipt, pastrand deplasarile spre Turcia ca posibile, in schimb intelegand gravitatea situatiei din Egipt si renuntand pentru moment la aceasta destinatie.
In ceea ce priveste turismul intern, conform celor spuse de jucatorii din industria ospitalitatii, exista o zona gri, care nu poate fi cuantificata in statistici, o zona in care clientul final prefera serviciile oferite de familii, care detin spatii neclasificate, dar ieftine.
De asemenea, in prezent exista un trend de oferte speciale si oferte „sociale“, insa impactul nu este cel scontat, deoarece calitatea este mult afectata, iar turistul din Romania este din ce in ce mai pretentios.
Litoral plin, cheltuiala putina
In privinta destinatiei, „preferinta procentuala“ este in continuare in directia litoralului romanesc. „Desi abia am intrat pe piata, in aprilie 2013,
ne-am bucurat de un numar important de oaspeti, atat in hotel, cat si la SPA. Gradele de ocupare s-au ridicat la aproximativ 50% pe lunile mai si iunie, 95% in iulie si august, iar in septembrie estimarile se ridica la 70%. In ceea ce priveste ocuparea centrului de sanatate, aceasta s-a ridicat, in medie, la 60%, aproximativ 4000 terapii/luna.
Per ansamblu, numarul de turisti a fost mai mare decat in ultimii doi ani, dar sumele cheltuite de catre acestia pe servicii de restauratie si entertainment au fost mai mici in acest sezon“, precizeaza Dragos Tudorache, director Mirage MedSPA Hotel, Eforie Nord.
Numarul mare de turisti prezenti pe litoral este explicat si prin relatia benefica dintre agentie si hotelieri, parteneriatele bune intre acestia aducand in primul rand beneficii turistilor, in privinta tarifelor corecte, mai reduse din cauza volumelor mari de camere contractate de catre agentii si a platilor in avans efectuate de acestea, sume care ii ajuta pe hotelieri sa pregateasca hotelurile pentru sezonul estival.
„Suntem interesati permanent unde ne pozitionam in piata; perfectionarea, utilizarea tuturor canalelor de distributie, parteneriatele, sunt prioritatea noastra. Alpin este un produs hotelier complex, cu o strategie de marketing intr-o dinamica permanenta“, spune Daniela Esanu, directorul general al hotelului Alpin din Poiana Brasov.
Exista insa si cazuri in care aceasta relatie este blocata din cauza lipsei de flexibilitate a hotelierilor in modul de lucru. De asemenea, sunt cazuri in care marketingul sau Yield-managementul nu se face in baza unor cunostinte sau cifre, ori conjunctural, in functie de interesul pietei vis-a-vis de produsul in sine. Astfel, uneori, hotelierii introduc tarife de vanzare pe site-urile hotelurilor mai mici decat tarifele contractuale – oferte speciale de care turoperatorii sau agentiile nu au cunostinta.
In alta ordine de idei, inca nu se incearca targetarea catre anumite segmente de piata in functie de specificul hotelului si inca multi hotelieri incearca sa convinga clientii ca ofera toata gama de servicii si se fac confuzii intre definitii. Spre exemplu, cu toate ca pe litoralul romanesc exista un trafic mare de turisti in sezonul estival, ofertele de tip „all inclusive“ lipsesc cu desavarsire, in primul rand fiindca sunt putine unitatile de cazare care ar putea reusi sa ofere entertainmentul specific acestui tip de serviciu.
„In prezent se confunda pensiunea completa cu conceptul de „all inclusive“, in majoritatea cazurilor. Inca ne aflam in etapa serviciilor de baza, iar „all inclusive“ se regaseste numai la nivel teoretic. De asemenea, putine sunt exemplele unde un hotel anume a reusit sa inteleaga ca „all inclusive“ nu se face cu acelasi numar de personal cu care functioneaza in mod normal un hotel“, este de parere Roxana Stan.
Astfel, lipsa serviciului „all inclusive“ este explicat prin lipsa unui personal foarte bine calificat in departamentele de F&B ale hotelurilor. Din pricina sezonalitatii accentuate de pe litoral, personalul este fluctuant, de cele mai multe ori nu foarte pregatit din punct de vedere profesional. Proprietarii mai sunt reticenti si din pricina risipei de alimente pe care un sistem „all inclusive“ o genereaza. In esenta, lipseste know-how-ul, iar preturile alimentelor de pe piata constituie un impediment.
„Componenta „cost achizitie“, foarte importanta in compunerea pachetului de tip „all inclusive“ este inca sensibila in Romania. De aici, timiditatea prelungita in a oferi acest gen de serviciu. Sunt optimista, se vor gasi solutii in anii urmatori, prin politici de dezvoltare a sectoarelor adiacente“, conchide Daniela Esanu.
