Piața globală de consum de alcool trece prin transformări radicale într-un timp relativ scurt și, deși românii se află în top când vine vorba de consumul pe cap de locuitor, piața locală nu este nici pe departe imună la un trend inevitabil. Indiferent dacă o fac din motive de sănătate sau pentru a se distanța de realitatea generației părinților, tinerii nu au băut niciodată mai puțin decât acum.
În 2024, pentru prima oară de când sunt înregistrate astfel de statistici, consumul de băuturi alcoolice la nivel global s-a diminuat de la un an la altul. În același timp, vânzările de bere fără alcool au crescut cu 9%, iar această tendință ascendentă se menține de aproximativ un deceniu. Între timp, industria încearcă să se adapteze cu pași mai mult sau mai puțin repezi, atât când e vorba de giganți din producția de spirtoase, cât și la nivelul segmentului HoReCa.
Deși românii continuă să fie campioni mondiali în 2025, cu 17 litri de alcool pur consumat anual pe cap de locuitor, urmați de Georgia, cu 14,3 litri, și Cehia, cu 13,3 litri, potrivit datelor World Health Organization, aceste cifre sunt ținute în picioare mai ales de generația mai în vârstă și de estimările privind consumul casnic. La nivel global, persoanele din generația Millennial și Gen Z manifestă un interes crescut pentru opțiuni cu un nivel scăzut de alcool sau complet fără alcool.
România, mai aproape de globalism, chiar și la spirtoase
Deși s-ar putea ca în numeroase domenii să fim în urma trendului global, trebuie avut în vedere că tendințele detaliate mai sus sunt susținute de generația tânără, iar aceasta nu a fost niciodată mai conectată la realitatea din cele mai îndepărtate colțuri ale lumii ca acum. Când avem trenduri precum „Sober Curious”, ce implică un stil de viață cu consum redus de alcool sau deloc, tinerii români vor și ei să intre în horă, iar de partea cealaltă a barului, dacă nu te adaptezi, ai de suferit.
Asta nu înseamnă că nu se mai bea în baruri sau au dispărut sticlele de vin de pe mesele din restaurant. Însă când și consumul de vin a atins, în 2024, cel mai mic nivel din ultimii 60 de ani, trebuie să îți adaptezi meniul și să creezi un echilibru, ținând cont și de preferințele tinerilor.
Nu este simplu și mulți refuză să creadă că vine din urmă o generație care își obține relaxarea mentală la final de zi prin alte mijloace. Tendințele de mai sus se reflectă inclusiv în rafturile magazinelor. Opțiunile de bere fără alcool, mai ales cu diverse arome, au explodat ca urmare a cererii. Până și vinurile fără alcool sunt la ordinea zilei, pe lângă ginuri din același spectru sau sticle din gama „bitter”, alternative non-abv la Aperol sau Campari.
Băuturile românești, o poveste de succes cu multe piedici
Pe de altă parte, ca pasionat de cocktailuri, mixologie și ospitalitate, nu pot decât să mă bucur că apar tot mai mulți jucători importanți atât în piața de distilate din România, cât și pe zona de low-abv, precum bere artizanală sau mied. Producătorii locali de rachiu, țuică, horincă și pălincă au început să facă investiții semnificative nu doar în sticle frumoase, ci și în campanii de educare a publicului și colaborări cu baruri de top. Astfel, din băutura bunicilor de la țară, pălinca a devenit bază pentru cocktailuri hipsterești și nu este exclus să găsești o „țuică sour” sau o „vișinată tonic” în baruri din marile orașe ale României.
Ne bucurăm și de o explozie de ginuri autohtone de la producători precum Măgura Zamfirei, Pușcălupi sau Pivnița Bunicii, iar acestea au o poveste în spate care merită cu siguranță mediatizată. Nu de alta, dar consumatorul român, la fel ca și cel din Occident, apreciază o poveste bună în spatele unui pahar pe care îl are în față, poate la fel de mult precum povestea din spatele ingredientelor locale din farfurie. În plus, chiar și dacă s-ar putea să vină cu un cost mai mic sau mai mare, românii vor să încurajeze producătorii locali și o fac cu mândrie. Când bei un gin & tonic românesc, cu gin românesc și apă tonică românească, acel pahar vine la pachet cu confortul psihologic că ai susținut micii întreprinzători. În jurul berii artizanale de la noi nu s-a creat doar o adevărată industrie, ci și localuri specializate și magazine fizice sau online care atrag atenția asupra unor afaceri mici și foarte mici. Așa ajung în lumina reflectoarelor producători din localități pe care nu le-ai fi asociat niciodată cu producția de băuturi fermentate. Vezi ca exemple berea 176 Trepte din Sighișoara sau Miedăria din Pătârlagele, județul Buzău.
Revenind însă la „piedicile” din intertitlu, niciodată nu a fost mai greu să produci și să vinzi alcool în România. Producătorii se confruntă cu accizele mari pe care le plătesc pentru fiecare grad alcoolic de pe etichetă, pe lângă impredictibilitatea fiscală specifică administrației și numărul de instituții care vin în control sau avize pe care trebuie să le obții. Pentru mulți dintre cei care activează în aceste domenii, indiferent dacă vorbim de primul rom românesc, un gin multi-premiat la competiții internaționale sau un mied care a luat medalie de aur în Polonia, acestea sunt proiecte de pasiune, nu sursă de îmbogățire.
Ce urmează pentru HoReCa locală din perspectiva băuturilor
În opinia mea, în ultimii 10 ani, chiar și după testul pandemiei, calitatea experiențelor mixologice de care te bucuri în surprinzător de multe baruri din România a crescut într-un ritm accelerat. Odată cu prezența românilor la competiții internaționale din diferite colțuri ale lumii, pasiunea, disciplina și profesionalismul au fost încurajate cum nu s-a mai întâmplat niciodată. Din ce în ce mai mulți dintre oamenii de după bar nu mai văd această meserie ca pe un refugiu de vară, ci ca pe o meserie care poate progresa într-o sumedenie de direcții interesante, inclusiv la vârste avansate.
Cu un nivel de cunoștințe acumulat de multe ori peste mări și țări, aceiași barmani pasionați fac o treabă grozavă în a aduce în pahare exact ceea ce caută clienții în 2025. Important este să aibă parte de susținere din partea proprietarilor și de încurajări din partea clienților. Doar așa vom avea pahare cu poveste în față, ingrediente locale în mixuri și, cel mai important, din ce în ce mai puțin alcool, indiferent dacă ne place sau nu. Schimbările se petrec într-un ritm alert, iar ambiția și bugetele generoase de start nu sunt nici pe departe suficiente. Trebuie să stai în permanență cu ochii pe cifre, să faci analize și să accepți că, nu de puține ori, opinia ta este greșită, clientul are dreptate, iar review-urile se reflectă în bani, atât în plus, cât și în minus. (Foto: Instagram @MixologyPassionate)
Material realizat, exclusiv pentru TrendsHRB, de către Alexandru Puiu, Jurnalist pasionat de mixologie
