Ce sfaturi au specialistii pentru fotografia de mancare

fotografie gastronomie 3

O imagine face mai mult decat o mie de cuvinte, spune o vorba din batrani, iar vremurile actuale nu fac decat sa confirme aceasta zicala, mai ales de cand obtinerea unor imagini spectaculoase este atat de facila pentru oricine, indiferent daca esti profesionist sau nu.

Evident ca munca de fotograf de mancare nu poate fi inlocuita de abilitatile artistice ale cuiva care are un telefon cu o camera foto buna, dar intr-o epoca a vitezei, este necesara prezenta constanta in online. Si atata vreme cat un proprietar de restaurant sau bar nu isi permite sa aiba un fotograf angajat permanent in locatia sa, solutia vine de la imaginile surprinse zilnic cu preparate iesite din bucatarie sau de dupa tejghea.

Pentru ca acestea sa fie cat mai favorabile imaginii brandului, trebuie sa se tina cont de cateva reguli de baza pe care si fotografii profesionisti le urmeaza in studiourile lor. Pentru a va familiariza cu aceste tehnici ale fotografiilor de mancare, am stat de vorba cu colegul nostru, Tudor Vintiloiu, si alti doi fotografi de food consacrati pe piata romaneasca: Andreea Craciun (Andie) si Iulian Ratescu. Parerea unanima a acestora este, insa, ca macar pentru site, fotografiile sa fie realizate de un profesionist.

Fotografia de mancare este una delicata. Diversele preparate trebuie fotografiate imediat pentru a nu-si pierde forma, cum ar fi un sufleu, o inghetata sau cine stie ce alta constructie. Pentru aceasta, trebuie sa tineti cont de cateva reguli, insa „ca sa iti iasa o fotografie reusita, trebuie sa ai in primul rand un produs care arata bine, armonios si cu un plating ingrijit“, este de parere Tudor Vintiloiu.

Lumina

Andie militeaza pentru lumina naturala „pentru ca in mod cert luminile din restaurant nu sunt adaptate fotografierii mancarii si, de cele mai multe ori, au temperaturi de culoare diferite. Recomand ferestrele orientate spre nord, deoarece prin ele nu patrund direct razele soarelui (care ar crea umbre foarte dure); in cazul in care restaurantul nu are ferestre spre nord, se poate folosi orice fereastra daca se monteaza o perdea alba care sa difuzeze lumina“.

Compozitia

Modul in care este ales cadrul conteaza foarte mult, de la alegerea veselei, la accesoriile din compozitie (flori, obiecte decorative, legume sau fructe proaspete etc.), care, oricum, nu ar trebui sa fie numeroase, pentru a nu distrage atentia de la esential. Iulian pune accentul pe detalii, care intr-o fotografie de produs, indiferent daca e vorba de mancare sau altceva, sunt foarte importante.

„Nu stiu daca sunt cele mai importante, dar de cele mai multe ori, cand merg sa fac poze de produse la un restaurant, ma lovesc de urmatoarele probleme: vesela este zgariata, produsele de tip verdeturi sunt ofilite, iar dupa asezarea produsului pe farfurie, se fac modificari, astfel rezultand un produs neglijent“.

Andie s-a confruntat insa cu alta problema, ce merita luata in considerare: „Atentie marita la elementele nedorite, care ar putea aparea in fundal; am observat ca acesta este un aspect pe care foarte multa lume il ignora si are un impact negativ asupra rezultatului final“.

fotografie gastronomie 2

Claritatea

Indiferent de cum ar fi fotografia, un aspect esential este claritatea ei. Trebuie sa va asigurati ca nu este miscata si ca subiectul principal este in focus. Acesta este singurul aspect ce nu poate fi corectat in post-procesare.

Fundalul

„Depinde foarte mult de specificul restaurantului. Daca este un restaurant de lux, atunci o fata de masa dintr-un material fin sau o suprafata de piatra nobila (marmura, travertin etc.) ar putea fi cele mai indicate, daca este un restaurant cu specific traditional, atunci s-ar potrivi foarte bine o suprafata de lemn. In toate cazurile, mi se pare potrivit sa se foloseasca suprafetele care exista deja in restaurant, pentru ca ele fac parte din estetica acestuia si reproduc cel mai bine atmosfera specifica. Daca se vor folosi fete de masa, atunci neaparat sa fie bine calcate“, sfatuieste Andie.

Pentru pasionatii de fotografie care doresc sa fie ceva mai tehnici, Tudor vine cu explicatii suplimentare: „Setez o diafragma deschisa, astfel campul de profunzime este ingust si fundalul devine neclar, scotand in evidenta produsul. In general, caut sa nu fie intunecat, sa nu contina elemente care sa distraga atentia si, eventual, sa aiba un pic de culoare, dar asta depinde foarte mult de produsul fotografiat. Daca esti in interior, poti folosi o fereastra ca fundal, cu conditia ca preparatul sa fie luminat si din alta sursa“.

Unghiul

Iulian Ratescu alege sa fotografieze mancarea dintr-un unghi de 45 de grade, dar nu este o regula generala pentru ca depinde foarte mult de tipul preparatului. Andie vine cu lamuriri, spunand ca o pizza nu are cum sa fie fotografiata din fata, de exemplu, pentru ca s-ar pierde esenta, la fel ca si in cazul unui preparat servit intr-un bol, in vreme ce un burger nu are de ce sa fie fotografiat de sus, pentru ca nu s-ar mai vedea nimic din compozitia lui savuroasa.

Tudor Vintiloiu mai tine cont de un aspect: de punctul de vedere al bucatarului, de modul in care acesta vrea ca farfuria sa fie prezentata clientului, in functie de constructia pe care a creat-o.

Dincolo de aspectele tehnice, fotografii se folosesc si de cateva trucuri, care ii ajuta sa obtina imagini cat mai apetisante:

ingrediente foarte proaspete, indiferent ca este vorba de preparatul in sine sau de „recuzita“; iar verdeata trebuie pastrata in apa cu gheata si adaugata ultima la cadru;
vesela si servete in culori neutre, ca sa pastreze atentia asupra preparatului;
carnea se unge cu ulei sau sosul in care a fost preparata pentru a-i da stralucire si, astfel, sa para proaspata;
preparatele nu trebuie sa fie gatite complet, astfel incat sa isi pastreze forma cat mai intacta (paste, legume etc).

Greseli de evitat