Arhitecta Alexandra Dugan, care a realizat conceptul și amenajarea restaurantelor Ciorbărie, consideră că designul, mai ales în zona horeca, are un caracter efemer, iar împărțirea spațiului trebuie să fie în armonie cu tema localului.
Alexandra Dugan a început să colaboreze cu antreprenorii din horeca în urmă cu câțiva ani, odată cu amenajările realizate pentru câteva spații din Craiova, hoteluri și restaurante. A urmat ansamblul Summer Plaza tot din Craiova, ce cuprindea piscină, bar și două restaurante. În București s-a ocupat de amenajarea a două cluburi mari din zona Regie în 2012.
Care sunt diferențele între amenajarea unui spațiu privat versus unul horeca?
Spațiul în care cineva locuiește este unul foarte subiectiv și are o poveste care este dată doar de cei care locuiesc acolo, pe când un spațiu horeca are elemente de funcționalitate și ergonomie care dau tonul și împărțirea spațiului și care trebuie să fie în armonie cu tema localului. Businessul în sine creează niște cerințe, inclusiv de imagine.
De la ce pornești în momentul în care îți faci planul pentru o amenajare horeca?
De la temă. Există o discuție preliminară care creează o temă de proiectare. Aceasta presupune că există niște cerințe, care îmbinate cu experiența în domeniu dau conceptul și imaginea finală. Dar trebuie mereu să ne întoarcem și la elementele funcționale pe care le presupun diversele destinații ale spațiului: restaurant, cafenea, hotel.
Care sunt elementele principale de design de care trebuie să ții cont?
Designul, spre deosebire de arhitectură, mai ales în zona horeca, are un caracter mult mai efemer. Modul de lucru este următorul: gândim cutia, carcasa spațiului. Pe aceasta o țin cât se poate de neutră. Apoi adaug elemente de identitate vizuală pe care le integrăm printre elementele pot fi schimbate și care creează compoziția spațiului. Pe acestea putem să aplicăm și jocul cromatic. Lumina încerc să o adaptez în funcție de cerințe. Dacă vorbim de un restaurant cu activitate mai intensă în timpul zilei, voi încerca să avem un număr de lumeni mai mare, dacă vorbim de o atmosferă de seară, discutăm inclusiv despre texturi, zgomotul care trebuie să fie absorbit și lumina care se prezintă în cu totul alt mod.
Care sunt cele mai mari dificultăți pe care le întâlnești în discuțiile cu beneficiarii?
O lucrare bună este cea în care fiecare își face părticica lui foarte bine. Dacă vorbim de un start-up, atunci planul și dorințele beneficiarului trebuie să fie clar structurate. Dacă acestea se transformă în niște dorințe de imagine, atunci amenajarea va fi un colaj între ceea ce văd eu și ceva ce își dorește el, însă există riscul de a nu se citi intenția din spate foarte clar. Dar dacă tema poate fi exprimată cu acuratețe, „îmi doresc un spațiu în care să fac asta și asta”, de acolo este simplu să generăm niște imagini care nu se opresc numai la amenajare, pentru că de regulă facem tot ce înseamnă identitatea vizuală.
Când nu e vorba de un start-up, noile locații trebuie integrate în sistem. Deci cred că ce este greu este atunci când cineva nu își face bucățica lui de temă foarte bine. Dacă vorbim cu un bucătar, colaborarea interdisciplinară este foarte bună în sensul în care vine să ne ajute cu informații despre ergonomia bucătăriei, care la un nivel general e simplu să fie făcută de un arhitect, dar dacă există niște dorințe speciale ale echipei din bucătărie, acestea trebuie menționate de la început pentru că ulterior sunt mult mai greu de remediat. Nu e ca atunci când doar schimbi o decorațiune sau culoarea de pe pereți.
Care sunt tendințele actuale în designul de restaurante?
La nivel general, businessurile sunt mutate în spații mici. Imaginea trebuie să fie curată, nu foarte aglomerată, așa că tind să cred că influențele scandinave au intrat foarte puternic și în amenajările de spații horeca. Până și sălile de nunți, care sunt cele mai pompoase și accesorizate, au ajuns să aibă o tendință curată și ușor citibilă.
Care sunt marile „nu-uri” în amenajarea spațiilor horeca?
Să nu copiezi fără să adaptezi. În principiu, poți face orice dacă rezultatul este bun. Spațiile horeca sunt strâns legate de interacțiunea cu oamenii, drept pentru care întrebările sunt: cum pot fi folosite de un număr mare de utilizatori, cum te poți adresa lor cu un spațiu atractiv și cum poate să aibă o durată de viață raportată la amortizarea investiției. Dacă răspunde acestor cerințe, atunci spațiul este unul optim.
Dă-ne câteva exemple de spații horeca din București care ție îți plac în mod special din punctul de vedere al designului.
Dacă designul influențează modul în care oamenii interacționează, aș pune pe primul loc în continuare Frudisiac. Mi se pare că este un spațiu în care masa centrală unește oamenii necunoscuți. Aș înclina să vorbesc în continuare despre locurile mici, care la orele de vârf adună foarte mulți oameni și care au capacitatea de a genera interacțiune, așa că voi menționa Origo aici. Mi se pare foarte interesant conceptul de la Raionul de Pește din Piața Dorobanți, care este situat într-un spațiu inedit. Deci tot ceea ce este mic și generează interacțiune, consider că este foarte hip în momentul de față.
