Chiar si dupa scaderea TVA-ului la 9%, berea la draft sau la halba ramane un segment de nisa, care nu reuseste sa se transforme intr-un obicei de consum ce atrage consumatorii in locatiile horeca, asa cum se intampla in alte tari cu consum ridicat de bere. Cele mai recente date arata o crestere a draftului peste media pietei, insa permanentizarea acestei tendinte este incerta.
Aparuta ca din senin, ideea reducerii TVA-ului la 9% pentru berea servita la halba a starnit cel putin ridicari din sprancene. Desi nu a fost supusa niciunei dezbateri publice anterioare, masura s-a dovedit a avea insa o buna motivatie economica, fara sa afecteze structura pietei bauturilor alcoolice.
In fapt scaderea taxelor pentru berea la halba a avut rolul de a impulsiona acest segment, mai putin reprezentativ pe piata romaneasca decat pe alte piete europene, si de a ajuta in acelasi timp afacerile din horeca. „Era nevoie de o astfel de masura, mai ales ca suntem printre tarile cu cel mai mic consum de bere la draft din Europa, prin urmare orice stimul al consumului de bere la draft ne ajuta“, spune Laurentiu Banescu, co-proprietarul fabricii de bere artizanala Zaganu.
Potrivit datelor Berarii Romaniei, asociatia principalilor producatori din industria berii, draftul a reprezentat anul trecut doar 3,7% din vanzarile de bere, in usoara crestere de la 3,5% in 2014. Daca TVA-ul nu ar fi fost redus la 9% incepand cu august 2015, cel mai probabil ponderea acestui sortiment ar fi ramas neschimbata.
„Reducerea TVA-ului a influentat pozitiv consumul de bere, inclusiv pentru segmentul de draft. Astfel, in 2015, volumul de bere la draft din portofoliul URBB a inregistrat o crestere de 10%, care s-a datorat integral vanzarilor din cea de-a doua jumatate a anului“, a declarat Shachar Shaine, presedintele United Romanian Breweries Bereprod (URBB), producatorul berilor Tuborg si Carlsberg pe piata romaneasca. Conform acestuia, multe locatii nu folosesc insa avantajul de a lucra cu TVA de 9% la berea la draft pentru ca legislatia presupune ca locatiile horeca sa cumpere berea la draft cu TVA de 20%, sa o revanda cu TVA de 9% catre clientul final si abia ulterior sa recupereze diferenta de TVA de la Fisc, ceea ce presupune un proces destul de complicat. Compania URBB a solicitat, din acest motiv, ca legislatia sa fie modificata, astfel incat TVA-ul sa fie de 9% pentru berea la draft, pe tot parcursul comercializarii.
Avantajele consumului berii la draft
Vanzarile de bere din Romania au crescut in ultimii 15 ani si datorita bugetelor de marketing si de promovare alocate de marii producatori. Atentia sporita acordata ambalajelor si etichetelor a avut drept consecinta neglijarea berii la draft, imbuteliata in butoaie nebranduite. In aceste conditii, avantajele berii la draft, precum prospetimea, au fost mai putin puse in valoare.
„Draftul este un element ce apartine in mod exclusiv categoriei de bere si ne diferentiaza de alte categorii de bauturi, oferind consumatorilor o experienta unica, caracterizata, in primul rand, prin prospetimea gustului“, explica Onno Rombouts, managing director Heineken Romania.
In schimb, berea la halba a avut parte si de perceptia negativa din randul consumatorilor, ca este varianta mai diluata a berii la sticla, pe care producatorii incearca acum sa o schimbe. „In Romania cred ca lumea inca a ramas ancorata in niste mituri urbane vechi care spun ca e berea diluata, ca se indoaie cu apa, ca «se umbla» la butoaie, de aceea consumul din locatiile horeca este proponderent la sticla“, adauga Laurentiu Banescu.
Mai mult decat atat, in opinia antreprenorului, berea la draft reprezinta modalitatea de servire prin care berea artizanala isi poate exprima cel mai bine calitatile. „Noi, la Zaganu, ne-am propus inca de la bun inceput ca obiectiv sa dam startul revitalizarii micro-berariilor din Romania si consideram draftul in principal si apoi sticla ca fiind singurele ambalaje corecte pentru berea artizanala. Pana la urma asta ne intereseaza pe noi, producatorii mici: sa livram o bere proaspata, nepasteurizata, la draft, tuturor celor carora le plac berile artizanale“, adauga acesta.
Cum este sustinuta berea la halba de producatori
Producatorii mari de bere au inceput totusi sa sustina segmentul de bere la draft. Una dintre initiative apartine companiei United Romanian Breweries Bereprod, unul dintre principalii patru producatori de bere de pe piata romaneasca. „Ne-am propus sa ne extindem portofoliul pentru clientii horeca cu beri la draft, pentru a le oferi consumatorilor o gama mai variata de alegeri pentru momentele cand ies cu prietenii la terasa, vizioneaza un meci sau sarbatoresc momentele speciale din viata lor. Primul pas a fost deja facut prin adaugarea marcii Weihenstephaner Hefe Weissbier si vom continua sa includem in portofoliu si alte beri pe gustul romanilor“, a afirmat Shachar Shaine.
Ponderea berii la halba a reprezentat 8% din vanzarile producatorului berii Tuborg, iar estimarile companiei pentru 2016 indica o crestere cu 10% a vanzarilor pe acest segment.
In afara de Weihenstephaner, URBB are in portofoliul de beri la draft brandurile Guinness, Kilkenny, Holsten Weizen, Carlsberg, Tuborg si Skol.
Pentru producatorul de bere artizanala
Zaganu, berea la draft este si mai importanta in vanzari. „Noi vindem aproximativ 40% la draft si incercam sa dezvoltam cat mai mult segmentul, pe cat posibil. De cele mai multe ori insa, ne lovim de contractele de «marketing» pe care le au clientii horeca cu producatorii mai mari decat noi“, sustine Laurentiu Banescu.
Antreprenorul are insa in plan sa instaleze mai multe dozatoare de bere in piata, astfel incat berea Zaganu sa ajunga in cat mai multe locuri. Toate cele patru sortimente de bere Zaganu – blonda, bruna, rosie si India Pale Ale (IPA) – se regasesc si in varianta la draft.
Un alt producator de bere artizanala care intentioneaza sa intre pe segmentul de bere la halba este Sikaru. Compania produce bere refermentata in sticla, motiv pentru care omul de afaceri Arnaud Dussaix care detine businessul, a fost nevoit sa cumpere echipamente speciale pentru productia berii la draft. Primele butoaie cu bere Sikaru ar puea fi livrate in piata pana la finalul anului sau cel tarziu in prima parte a anului viitor.
Model de promovare a berii la draft in horeca
Daca multe dintre restaurante nici macar nu au in oferta bere la halba, pentru grupul City Grill, care cuprinde si restaurantele Hanu’ Berarilor, Caru’ cu bere sau Hanu’ lui Manuc, draftul inseamna, in anumite locatii, si peste 90% din vanzarile de bere.
Cum se explica acest lucru? In primul rand prin abordarea apropiata de cea a restaurantelor occidentale. „Pentru brandurile istorice este foarte importanta sortimentatia de bere la draft. Strainii care viziteaza restaurantele grupului City Grill sunt interesati sa savureze o bere locala la draft, in defavoarea celei la sticla“, spune Daniel Mischie, chief operational officer al grupului City Grill.
Dupa reducerea cotei TVA la berea la draft, consumul de bere in locatiile grupului a crescut cu 5%, iar in prima jumatate a acestui an cu 7% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Cresterea a fost stimulata si prin actiunile de promovare a acestei reduceri, realizata de grupul City Grill impreuna cu partenerul sau, Ursus Breweries. „Pentru a incuraja consumul de bere la halba, avem programele Pauza de bere – in lantul City Grill si restaurantul Caru’ cu bere – si Statul la terasa in locatiile Hanu’ Berarilor. Avem incredere in draft si il promovam, chiar daca pretul pe litru este mai mare la achizitie decat cel la sticla, iar din punct de vedere logistic este mai complicat de manevrat butoaie de 50 de litri. Draftul este insa cel care aduce plusvaloare restaurantelor“, adauga Daniel Mischie.
Grupul City Grill are in oferta de bere la draft toate cele sapte sortimente din portofoliul Ursus Breweries, precum si berea casei, cu o reteta proprie.
