Chiar daca au revenit pe crestere, vanzarile din horeca de vinars, brandy sau cognac se confrunta atat cu lipsa de educare a consumatorilor, cat si cu slaba pregatire a personalului de specialitate.
Fie ca poarta denumirea de vinars, brandy, cognac sau divin, in Republica Moldova, bauturile alcoolice obtinute prin invechirea distilatului de vin reprezinta una dintre cele mai complexe categorii, putini consumatori fiind capabili sa aprecieze gradul de rafinare la care pot ajunge astfel de bauturi.
Varietatea este data in primul rand de gradul de invechire a distilatelor in butoaie de stejar, dar si de combinatia distilatelor care intra in bautura finala. Cu cat este tinut mai mult la invechit, cu atat mai complex devine din punct de vedere gustativ si olfactiv un vinars sau un cognac. Astfel, de la gamele de baza VS (Very Special – invechite trei ani) si VSOP (Very Special Old Pale – invechite cinci ani) se poate ajunge la XO (Extra Old), care necesita o invechire, de minim sapte ani, dar care poate fi tinut si zeci de ani inainte de a fi imbuteliat.
Raportat insa la pret si un cognac VS poate fi pozitionat in gama premium in Romania. Acesta este si motivul pentru care cea mai mare parte a pietei locale, chiar si pe segmentul mediu de pret, este reprezentata de bauturi spirtoase tip brandy, care nu contin distilat de vin in proportie de 100%.
Nivelul inca incipient al pietei romanesti poate fi insa privit si ca o oportunitate pe o piata globala unde brandurile de cognac sunt din ce in ce mai scumpe datorita cererii aflate in permanenta crestere. Astfel, desi nu exista o traditie indelungata in producerea distilatelor de vin invechite, vinarsul, denumirea locala data brandy-ului, ar putea fi, alaturi de vin si tuica, una dintre bauturile alcoolice reprezentative pentru tara noastra.
Piata de vinars este in prezent dominata de patru mari producatori – Alexandrion, Vincon, Jidvei si Murfatlar si exista indicii ca si Cotnari va intra, in cativa ani, pe acest segment de piata. Cele mai rafinate vinarsuri romanesti sunt cele produse de Vincon Romania la crama Paradis din Focsani. Astfel, sub brandurile Jad si Miorita, producatorul are vinarsuri care contin distilat de vin invechit in butoaie timp de 28, respectiv 30 de ani.
O categorie cu potential de crestere
Dupa cinci ani de scadere a consumului de brandy pe piața romaneasca, categoria s-a oprit din declin in 2015. In ceea ce priveste cognacul, acesta a inregistrat o crestere constanta in ultimi cinci ani, avand o medie de crestere de circa 5%, potrivit directorului de vanzari si marketing al BDG Import, Daniel Dobrița, care citeaza datele companiei de cercetare IWSR.
Ponderea cognacului este insa destul de redusa, in condițiile in care doar vanzarile de Brancoveanu XO reprezinta mai mult decat tot importul de cognac din Romania. De altfel, vinarsul Brancoveanu a inregistrat anul trecut o crestere cu 46% a vanzarilor comparativ cu 2014, spun reprezentantii Alexandrion. Cresterea a fost determinata si de avansul timid al consumului de vinars in randul consumatorilor care preferau bauturile spirtoase clasice. Pe acest segment a mizat, de altfel, și Jidvei, care a lansat recent vinarsul Vatra VS.
Listarea in locatie se face in functie de pret
Desi mai putin versatil comparativ cu alte bauturi alcoolice, brandy-ul ar trebui sa se regaseasca in meniul oricarui tip de locatie horeca. Criteriul de listare este insa strans legat de pret. „Diferenta se face intre locatiile horeca, sa le zicem standard si cele premium. Daca discutam de prima categorie, acolo produsele locale sunt mult mai prezente, iar deschiderea operatorilor horeca de a le lista este mult mai mare, principalul driver luat in considerare de catre consumator fiind pretul. Daca ne mutam spre locatiile premium, unde consumatorii sunt dispusi sa scoata din buzunar mai multi bani, acolo primeaza brandul“, afirma Razvan Vasile, directorul comercial al Alexandrion Grup Romania, producatorul Alexandrion si al vinarsului Brancoveanu.
Listarea vinarsurilor in functie de tipul de locatie horeca reprezinta principalul criteriu de selectie si pentru Vincon Romania. „Vinarsurile pana in 18 ani se adreseaza unei tipologii mai largi de locatii, iar cele de peste 18-25 de ani se adreseaza unui consumator care aprecieaza acest tip de produs si ca atare va cauta locatii in care sa il savureze pe indelete. Astfel, pentru acest segment de consumator targetam locatii in care ambientul, meniul sau servirea ne duc in zona de premium si superpremium“, afirma Bogdan Manciu, managerul national de vanzari pe retailul traditional si horeca al Vincon Romania.
Principala provocare, atragerea segmentului tanar
Un vinars sau un cognac invechit multi ani, servit intr-un pahar corespunzator, poate oferi o multitudine de senzatii aromatice si olfactive. „Arome precum cele fructate de stafide, smochine si nuci prajite, nuantate de notele de cafea, ciocolata si tabac, de delicatetea notelor condimentate de vanilie si nucsoara, date de distilarea in timp, fac din vinarsul XO o experienta unica“, spune Maria Gavrilescu, directorul de marketing al Vincon Romania.
Acesta este si unul dintre motivele pentru care vinarsul sau cognacul se servesc dupa masa. „Deoarece bauturile maturate in butoaie de stejar extrag din lemn taninii, care inchid papilele gustative si taie pofta de mancare, acestea se servesc in general la final. Ele mai pot fi asociate cu branzeturi fine sau cu deserturi mai elaborate, cu continut mare de cacao sau in care s-a folosit cognac“, explica Eduard Jakab, somelierul grupului BDG, importatorul marcilor Remy Martin (cognac) si Metaxa (brandy).
Servirea dupa masa se potriveste insa mai degraba stilului de viata al generatiilor inaintate in varsta, astfel ca principala provocare a producatorilor este atragerea tinerilor. Pentru a capta interesul viitoarei generatii de consumatori se promovaeaza inclusiv utilizarea brandy-ului și a vinarsului in long drinks si cocktailuri, in special in perioada verii. „Anumite companii, chiar si producatori de cognac, au inceput sa promoveze concepte de mixologie, intrand pe aceasta zona pe care activeaza preponderent bauturile spirtoase produse din cereale“, afirma Costin Ghita, directorul national de vanzari al producatorului de vinuri Jidvei, care are in portofoliu si vinarsurile Vatra si Jidvei.
Educam consumatorul sau personalul?
Cele mai des intalnite modalitati de promovare in horeca implica sesiuni de degustare, astfel incat un numar cat mai mare de consumatori sa cunoasca produsele, dar si diverse actiuni de promovare a categoriei in randul barmanilor.
„Sunt foarte multi oameni intrați in industria ospitalitații care nu au cunoștințe de baza si, mai trist, nici nu sunt interesati sa se informeze. De partea cealalta, numarul celor care au pregatire sau au interes sa se informeze este foarte mic. In Bucuresti si in centrele regionale precum Timisoara, Cluj-Napoca, Brasov sau Iasi mai gasesti oameni pregatiti, dar in celelalte orase, chiar daca sunt resedinte de judet, situatia este destul de trista“, explica Eduard Jakab.
Faptul ca vinarsul nu are o imagine prea bine conturata in piata este motivata și de aceasta lipsa de pregatire a personalului.
Brandy sau vinars?
Denumirea internationala pentru distilatul de vin invechit in butoaie de lemn este brandy, o prescurtare de la termenul englez brandywine, provenit din cuvantul olandez brandewijn. Olandezii sunt cei care, cautand solutii cat mai practice pentru transportarea pe mare a vinului, au recurs la „arderea“ lui prin distilare. Rezultatul a fost insa atat de apreciat incat vinul distilat a devenit o bautura in sine.
Denumirea de vinars a fost folosita pentru prima oara in Transilvania si reprezinta traducerea cuvant cu cuvant a termenului german weinbrand, derivat din acelasi brandewijn.
Pana in 2008, in Romania se putea folosi fara nicio restrictie si denumirea de cognac pentru orice bautura spirtoasa cu aroma de brandy. Odata cu intrarea in Uniunea Europeana, termenul cognac este utilizat numai pentru distilatele de vin produse in regiunea Cognac din Franta, asa cum termenul armagnac este folosit pentru distilatele de vin din regiunea franceza Armagnac.
