În România, vânzările de vin în restaurante sunt încă departe de a fi importante pentru producători, din punct de vedere cantitativ. Cu toate acestea, schimbările care au loc pe plan mondial în zona de producție, ar putea pune un nou accent pe horeca de la noi.
Chiar dacă 2016 a fost un an cu producții mai mici (vorbim de Europa, în general), România și-a asigurat în 2017 o creștere procentuală însemnată.
După cum știm cu toții, producătorii români de vin nu au o vocație extraordinară pentru export. Asta înseamnă că, datorită producției sporite presiunea stocurilor va crește.
În acest moment, vânzările de vin românesc se bazează pe marile suprafețe de retail. Prețurile mai accesibile în „alimentare“, băcanii, super și hipermarket, dar și moda gătitului acasă (despre care am scris încă de acum 10-15 ani) nu au fost elemente aliate restaurantelor, evident. Chiar dacă mai sunt multe lucruri de îmbunătățit în aceste entități comerciale, cel puțin pentru o vreme, vânzările de aici nu mai pot crește spectaculos. Va exista un palier de „așezare“, măcar de unul sau doi ani.
Reîntorcându-ne la producție, chiar așa cu scăderi în țările Europei de Vest, tot este excedentară. Mai mult, consumul pe piețele interne ale celor trei-patru țări fruntașe este în declin. Acestea, dar și țările vecine vor caută noi piețe de desfacere. România însăși are rezerve enorme care trebuie să-și găsească un loc în piață. În plus, SUA „inchid“, cumva, accesul marilor producători datorită propriilor creșteri.
Marea Britanie, ținta predilectă, alimentată din plin de Noua Zeelandă și Australia, începe de la an la an să își satisfacă cererea internă în proporție din ce în ce mai mare și cu producția autohtonă, ajutată de încălzirea globală. China, un alt posibil debușeu, produce deja cât România, Ungaria, Moldova și Bulgaria la un loc. Să nu ne mirăm dacă vom găsi China și în postură de exportator. Cel puțin „infrastructura“ restaurantelor chinezești din întreaga lume i-o va permite.
Horeca, un loc optim de desfacere
Așadar, aglomerație mare. În această aglomerație încă apar mereu branduri noi care reușesc cu greu să se impună în preferințele consumatorilor. Cel mai greu lucru de obținut este încrederea consumatorilor. Încredere care vine, firesc, după notorizare. Dacă pentru popularitate sunt necesari mulți bani, pentru încredere este nevoie de îndeplinirea mai multor cerințe: calitate, preț corespunzător, constanță și apropiere de client.
Producătorii români bifează cu greu pentru cele de mai sus. Pe de o parte randamentul investiției în vin nu permite tuturor vinarilor să aloce procente sănătoase pentru comunicare iar, pe de altă parte, în piața lor principală, retailul, comunicarea cu iubitorul de vin se face greu spre… deloc.
Este de anticipat că una din posibilele căi de urmat ar fi îmbunătățirea relației cu horeca. Spre deosebire de raftul „mut“, vânzarea vinului în restaurant presupune, cel puțin în teorie, „vorbirea“ vinului. Tot în teorie, acest proces ar putea aduce notorietate.
În acest moment, cred că producătorii români sunt conștienți că trebuie să facă ceva, cumva, ca vânzarea de vin în restaurante să crească. Ar fi bine dacă ei ar ști că și dumneavoastră știți despre această nouă linie de start. Este timpul unei colaborări puțin diferite față de cea avută până acum. Deși, aparent, horeca pare în avantaj (oferta mai mare decât cererea), nu vă grăbiți.
Dacă horeca-cu ajutorul vinarilor-nu se reinventează, cu mecanismele noi și necunoscute ale economiei prezente, bătălia va fi câștigată net de marile suprafețe de retail, de comerțul online etc. Pentru că orice construire a apărării sau a planului de atac presupune studiu, vă rog să cercetați ultima „recolta“ de date statistice emise de OIV.
Cantitatea de vin produsă în țările cu producție mai mare de 1 milion de hectolitri
Țara 2013 2014 2015 2016* 2017** dif. vol. dif. %
1 Italia 54,0 44,2 50,0 50,9 39,3 -11,6 -23%
2 Franța 42,1 46,5 47,0 45,2 36,7 -8,5 -19%
3 Spania 45,3 39,5 37,7 39,3 33,5 -5,8 -15%
4 SUA 24,4 23,1 21,7 23,6 23,3 -0,3 -1%
5 Australia 12,3 11,9 11,9 13,1 13,9 0,8 6%
6 Argentina 15,0 15,2 13,4 9,4 11,8 2,4 26%
7 China 11,8 11,6 11,5 11,4 11,4 0,0 0%
8 Africa de Sud 11,0 11,5 11,2 10,5 10,8 0,3 3%
9 Chile 12,8 9,9 12,9 10,1 9,5 -0,6 -6%
10 Germania 8,4 9,2 8,9 9,0 8,1 -0,9 -10%
11 Portugalia 6,2 6,2 7,0 6,0 6,6 0,6 10%
12 Rusia 5,3 4,9 5,6 5,6 5,6 0,0 0%
13 România 5,1 3,7 3,6 3,3 5,3 2,0 61%
14 Brazilia 2,7 2,6 2,7 1,3 3,4 2,1 162%
15 Ungaria 2,6 2,4 2,8 2,8 2,9 0,1 4%
16 Noua Zeelandă 2,5 3,2 2,3 3,1 2,9 -0,2 -6%
17 Grecia 3,3 2,8 2,5 2,6 2,6 -0,1 -2%
18 Serbia 2,3 2,3 2,3 2,3 2,3 0,0 0%
19 Austria 2,4 2,0 2,3 2,0 2,4 0,4 20%
20 Moldova 2,6 1,6 1,6 1,5 1,8 0,3 20%
21 Bulgaria 1,7 0,7 1,3 1,2 1,2 0,0 0%
22 Georgia 1,0 1,1 1,3 1,1 1,1 0,0 0%
TOTAL 290,1 269,5 274,7 268,8 246,7 -22,1 -8%
Unitatea: milioane hectolitri (mhl)
Sursa: 2017 Global Economic Vitiviniculture Data, OIV, Paris 24 Oct. 2017
* Provizoriu, ** Prognozat,
dif. vol. = diferența de volume între 2016 și 2017, dif. % = diferența procentuală între 2016 și 2017
Producția Austriei plus cea a Ungariei egalează producția României. Argentina, Brazilia cresc puternic.
