Cred că sfatul pe care l-am dat cel mai des a fost acela de a miza pe vinuri cu valoare intrinsecă bună și de a le introduce în lista restaurantului înaintea concurenţei. A aștepta „recunoașterea” unanimă, notorietatea care vinde singură, este un pas cam timid. Oricine îl poate face. … dar, până la urmă, bun și acest pas.
„Mai bine mai târziu decât niciodată” poate fi o butadă liniștitoare doar dacă e însoțită și de „învățătură de minte”. În recomandările acestei rubrici am scanat împreună întreg mapamondul vitivinicol. Majoritatea „găselnițelor” de la momentul publicării au devenit, astăzi, vinuri consacrate, „clasice”. Se câștigă bine și în prezent cu aceste titluri dar, cel mai bine au câștigat (inclusiv la capitolul apreciere din partea clienţilor) cei care au fost atenți și le-au exploatat până să fie în ofertele tuturor concurenților. Recurent, cu o cadență pe care nu am calculat-o ci a fost impusă de frecvența întâlnirii cu calitatea, v-am semnalat oportunitățile dezvoltate de vinurile moldovenești.
Consolidarea unui brand viticol
Între timp, Republica Moldova (căci despre vinurile moldovenești de peste Prut e vorba), și-a consolidat brandul vinicol, făcând și mai ușoară munca horecarilor, cei care transformă „numele bun” în bani, pentru ei înşişi. Wine of Moldova e un asset puternic care rivalizează cu branduri-umbrelă geografică sau naționale ale unor țări din fruntea clasamentului performanței comerciale. (Noi nu intrăm în competiție cu brandul național moldovenesc pentru simplul motiv că… nu avem unul.)
Depun mărturie că pe plan internațional Moldova este o vedetă, un „dragon” în creștere și că, prin acțiunile concrete, coerente și inspirate, vinurile de aici sunt cunoscute, cerute și învăluite de simpatie. Gestionarea problemelor, specificului și a intereselor comerciale ale producătorilor nu se poate face printr-un singur „ordin de zi”. Date fiind cele de mai sus și dimensiunile diferite ale cramelor, pentru cele mici (atât de interesante pentru restaurante) s-a înființat ASW – Asociația Micilor Producători de Vin.
„Educarea consumatorilor de vin” este un scop declarat al asociației, unul care servește foarte bine business-ului din industria ospitalității. Am văzut cum funcționează acest lucru în alte țări și cât de bine își conduc moldovenii misiunea. Personal, am fost martorul construirii succesului vinului moldovenesc din Germania până în Coreea de Sud. Din România până în China. Când spun succes, repet, mă gândesc la satisfacţia celor care vând aceste vinuri, inclusiv a proprietarilor de restaurante.
Până la urmă, datelor naturale și istorice (comune, în mare parte, cu România – de la climat la Cultura Cucuteni), producătorii din Republica Moldova au adăugat know how-ul de business, asigurându-le partenerilor atuu-ri de care acestea să se folosească.
Ne priveşte şi pe noi reuşita lor?
Prezențele la târgurile românești, organizarea unor serbări mamut (vezi festivalul de la Snagov), aparițiile în media (inclusiv publicitate TV), instalează confortabil vinurile moldovenilor în mentalul colectiv. Ceea ce, nu-i așa, le face mai ușor de vândut în restaurant.
Suplimentar, micii producători au abilitatea de a manageria mai… personalizat relația de businesss. Acțiunile mari, acțiunile umbrelă sunt folositoare, pentru că aduc notorietate, atrag atenția și gâdilă afectivul. Lupta „la baionetă” alături de partener face, însă, diferența. Până acum, au intrat în România producătorii mari din Republica Moldova.
Odată cu maturizarea pieței, cu nevoia de diferențiere a restaurantelor, a venit timpul pentru vinurile micilor producători. E greu de crezut că cineva va aborda direct pe cei 33 de membri ai Asociației. Nu că ar fi imposibil, dar pare lipsit de eficiență.
Nu pot decât să sper că importatorii își vor îmbogăți portofoliul cu vinurile vecinilor și fraților noștri cu care împărţim acelaşi filon etnic, acelaşi spaţiu cultural şi, cine ştie, poate un viitor comun. Astfel, dumneavoastră veți avea acces la diferite „mix-uri” alegându-vă noi „locomotive” și nenumărate vinuri de nișă, pentru un „refresh” binevenit și un randament așteptat și binemeritat.
Campanie pentru enoturism
Că vorbeam de programele „mari”. În vară a debutat #hailamineacasa / #be our guest, o campanie care se sprijină în proporţii considerabile pe enoturism. Este de presupus că, în timp, cei care vizitează cramele, mulți dintre aceștia provenind din România, să își dorească să bea vinurile asociate cu vacanța și aici, acasă. De asemenea, străinii care au început să le cunoască se pot aştepta să le găsească şi aici. Ideea e că putem miza pe consumatori gata sensibilizaţi pozitiv şi ataşaţi de cramele din Moldova.
Așa cum spuneam și la începutul articolului, un prim pas din partea horecarului atent, făcut înaintea concurenței, ar putea fi cunoașterea acestor vinuri. Acomodarea cu identitatea și personalitatea producătorilor. Testarea „organoleptică” – degustarea.
O oportunitate în acest sens ar fi vizita profesională la Good Wine (Romexpo, 22-24 noiembrie 2019) unde vor fi prezenți 12 membri ai ASW: ATU, Equinox, Vinăria DAC, Gogu Winery, Carpe Diem, Domeniile Pripa, Novac, I.M. Vinum, Leuntea Vin, Unicorn Estate, Kara Gani, Vinăria Poiana.
Vinurile Moldovei, în cifre
- Suprafaţa totală plantată cu viţă-de-vie – 128.000 hectare
- Există trei regiuni viticole: Codru (centru), Ştefan-Vodă (sud-est) şi Valul lui Traian (sud-vest)
- Volumul anual de vin produs – 1,9 milioane hectolitri
- Volumul anual de vin exportat – 1,44 milioane hectolitri (76% din totalul producţiei de vin), în valoare de 144 milioane euro, reprezentând 10% din exporturile Republicii Moldova şi 3% din PIB.
- În topul mondial al exportatorilor de vin, Moldova ocupă locul 12
- România este a doua piaţă de desfacere pentru vinurile moldoveneşti (13% din cantitatea exportată), după Polonia (13,7%)
