Efectul Picasso. Cultura generală a brandingului în HoReCa

La momentul în care citiți acest articol, expoziția care l-a inspirat (Efectul Picasso, Muzeul de Artă Recentă, 27 septembrie 2023 – 8 ianuarie 2024) se va fi încheiat. Sper să o fi parcurs sau să apreciați personalitatea lui Pablo Picasso de aievea. Picasso nu a fost doar un geniu artistic, ci și un om de afaceri foarte inteligent. Faptul că a fost mult înaintea timpului său în înțelegerea avantajelor construirii unui brand de sine nu este subiectul acestui articol. Această introducere își propune să pregătească terenul pentru o discuție despre nevoia de identități unice și memorabile într-o industrie pe cât de competitivă, pe atât de superficială. În lumea ospitalității, puțini dintre operatorii HoReCa fac cu adevărat branding și comunicare de brand.

În general, cu asta se ocupă downshifterii, cei care au funcționat în paradigma corporatistă anterior devenirii antreprenoriale și le este familiar acest proces. Și ca o paranteză la paranteză – doar aceștia pot identifica și șarlatania de la capătul celălalt al firului – pleiada de „consultanți de brand”, „specialiști în marketing în 5 pași”, „graficieni” de Canva.

Picasso în 1952 cu pâinea „Hands of Nice” – Robert Doisneau

În lumea artistică, Picasso a fost cu adevărat unul dintre primii artiști care s-au gândit la opera lor într-un mod global, mai amplu. El și-a dat seama că era un pictor grozav, dar și-a dat seama și că această abilitate, în sine, nu era suficientă. Știa că trebuie să își creeze o aură, un mod de a se defini dincolo de arta sa, pentru a stârni fascinație și intrigă, dacă dorea să nu treacă neobservat.

Totul este despre CEEA CE și CINE motivează consumatorul

În primul rând, pentru a reuși, trebuie să oferi un produs superior, un produs diferit, atât de înaltă calitate, cât și capabil să reziste testului timpului. Este condiția sine qua non. Însă oamenii vor și o poveste originală. Povestea în care este ancorat ideologic, valoric, produsul (acela bun, superior, diferit). Nu este doar despre „ceea ce”, ci și despre „cine” motivează consumatorii și, mai mult, construiește conexiuni între ei și brand. Ambele lucruri trebuie să funcționeze împreună.

Vin pentru mâncare, dar rămân pentru experiența intelectuală

La nivel personal, mă fascinează și îmi câștigă respectul restaurantele-concept. Trebuie să mărturisesc o bizarerie: vin pentru mâncare, dar rămân pentru experiența intelectuală pe care o livrează brandul restaurantului. Picasso știa că își poate crește valoarea și poate vinde mai multă artă dacă își desenează deopotrivă brandul personal. A înțeles puterea mass-media și a înțeles că relațiile publice de succes înseamnă arta de a-i face pe alții să spună povestea ta chiar mai bine decât ai spune-o tu însuți.

Inovația ca semnătură

A îndrăznit să meargă dincolo de limitările abordării tradiționale. A ridicat eroarea la rang de experiment și a făcut pionierat într-o succesiune de stiluri ce au configurat toată arta secolului XX. O explorare paralelă ne duce în zona în care descoperim, astfel, importanța inovației în crearea unei identități de brand unice pentru brandurile de ospitalitate.

Chef Massimo Bottura – „Oops, I dropped the lemon cake”

Asemenea lui Picasso, Chef Massimo Bottura declara: „În artă, greșeala este văzută ca o oportunitate, dar trebuie să fii capabil să vezi aceste oportunități”. Astfel a apărut unul dintre cele mai iconice preparate din lume, „Oops, I dropped the lemon cake”.

De la meniuri inspirate și neașteptate la tehnologii inovatoare aplicate în serviciile oferite, restaurantele își pot construi o reputație puternică printr-o abordare inovatoare. Similar cu modul în care Picasso a schimbat cursul artei prin abordarea sa neconvențională, restaurantele pot să își croiască propria cale în lumea gastronomiei, aducând prospețime și originalitate în fiecare experiență culinară. O discuție aparte putem dezvolta despre brandul personal și agenda „artistică” a chefilor.

Paleta emoțională: evocarea experiențelor multisenzoriale

Într-o eră în care experiența culinară este din ce în ce mai asociată cu emoțiile și amintirile, restaurantele de fine dining devin adevărate sanctuare ale provocării și satisfacerii simțurilor. Înțelegerea modului în care anumite arome, texturi sau prezentări pot evoca emoții specifice permite acestor locații să creeze experiențe cu adevărat memorabile.

De la aromele îmbietoare până la prezentări vizuale impresionante și sunetele atent alese pentru a completa experiența, fiecare farfurie devine o pânză pe care bucătarii își exprimă creativitatea, iar fiecare detaliu, de la decorul ambiental până la sunetul ambiental, contribuie la crearea unei palete bogate de senzațîi. Restaurantele de fine dining trebuie să-și propună să creeze nu doar mese, ci și povești senzoriale care vor rămâne în inimile clienților.

Coerența și răbdarea: construirea unei personalități durabile în timp

Coerența brandului este esențială pentru a crea o conexiune profundă cu clienții și pentru a asigura recunoașterea imediată a brandului într-o piață aglomerată. Similar cu modul în care privitorii identifică opera unui artist după o simplă privire, clienții restaurantelor de fine dining ar trebui să poată recunoaște identitatea unui local printr-un simplu contact vizual sau auditiv.

Picasso și-a păstrat un stil artistic distinct pe parcursul carierei sale, indiferent de influențele vremii sau experimentările artistice. Asemenea consecvenței artistice, restaurantele de fine dining trebuie să își construiască un narativ de brand care să fie coerent în toate aspectele, de la ambianță și meniu până la servicii și prezentare.

Exclusivitate și rafinament: dincolo de cotidian

Picasso a reușit să transforme nu doar arta, ci și percepția asupra acesteia într-un mod care a conferit prestigiu și exclusivitate operelor sale. Asemenea unei opere de artă valoroase, restaurantele de fine dining caută să devină destinații de excepție, aducând un amestec unic de servicii, ambianță și bucătărie rafinată. Acestea își construiesc reputația pe exclusivitate, punând accent pe elemente precum rezervări selecte, meniuri sofisticate și un nivel de atenție la detalii care depășește așteptările. Similar cu modul în care lucrările lui Picasso au devenit nu doar obiecte de artă, ci embleme ale rafinamentului și statutului social, restaurantele de fine dining caută să devină destinații gastronomice semnificative pentru cei care caută ceva dincolo de cotidian.

Arta prezentării: plating și ambianță

Prezentarea vizuală, în industria ospitalității, nu se rezumă doar la aspectul estetic al felurilor de mâncare, ci și la atmosfera generală a localului, transformând masa într-o experiență multisenzorială. Platingul devine o formă de exprimare artistică, în care fiecare detaliu este pus în valoare pentru a completa povestea culinară. Ambianța, la fel de importantă ca și platingul, este ca o pânză pe care se desfășoară întreaga experiență.

Farfurie pictata – Pablo Picasso

Lumina, mobilierul, muzica și designul interior se îmbină pentru a crea un cadru care să susțină și să completeze frumos fiecare preparat servit. La fel cum o expoziție de artă trebuie să fie complimentată de spațiul expozițional, fiecare fel de mâncare dintr-un restaurant de fine dining are nevoie de o ambianță adecvată pentru a sublinia și amplifica experiența culinară.

Crearea narațiunilor culinare: de la meniuri la capodopere

Spuneam că, la nivel personal, mă fascinează și îmi câștigă respectul restaurantele-concept. Au atât de mult narativ în ele, încât mă transpun uneori într-o pictură, alteori pe scena unei piese de teatru, din care nu lipsesc introducerea, cuprinsul și încheierea. De la concepte inovatoare și tematizări ale meniurilor până la povestiri legate de proveniența ingredientelor, restaurantele caută să creeze narațiuni care să facă din fiecare masă o experiență memorabilă.

Am asistat (pentru că le-am organizat) la multe evenimente cu protagoniști Michelin în România. Și partea cea mai captivantă în tot procesul de organizare este conceptualizarea. Găsirea acelui liant, a acelui argument care să pună împreună doi chefi din două țări diferite. Povestea colaborării lor, în contextul brandului restaurantului-amfitrion.

Ce se întâmplă mai departe este iarăși fascinant: povestea colaborării lor capătă un nume și o suită de implementări cu atenție la cele mai mici detalii (de la declinarea temei, a poveștii în structura de meniu, la denumiri creative ale preparatelor sau crearea unor preparate iconice, special pentru eveniment, de nereplicat ulterior).

Mecenat: de la consumatori la cunoscători ai artei

Picasso nu doar că a creat opere de artă, ci a reușit să implice privitorii într-o călătorie emoțională și cognitivă. Restaurantele de fine dining nu oferă doar mâncare, ci își propun să creeze experiențe gastronomice care să transforme clienții în cunoscători ai artei culinare. Călătoria clienților într-un astfel de restaurant nu se rezumă doar la a gusta preparate sofisticate; este o călătorie prin arome, texturi, și povestiri, transformând consumatorii în cunoscători ai bucătăriei fine. Restaurantele premium caută să educe și să ofere context despre fiecare preparat. De la degustări atent coordonate până la interacțiuni cu bucătari și somelieri, restaurantele își propun să creeze pentur clienți o călătorie care să le dezvăluie profunzimea și complexitatea artei culinare.

Dincolo de farfurie: extinderea experienței de brand

Această secțiune abordează brandingul în mod holistic, luând în considerare elemente dincolo de experiența de dining, cum ar fi serviciul pentru clienți, colaborările de brand și implicarea în comunitate. Picasso și-a creat moștenirea nu doar prin operele sale de artă, ci și prin modul în care a interacționat cu privitorii și a influențat comunitatea artistică.

Serviciul pentru clienți devine o extensie a brandului, oferind clienților nu doar mâncare de calitate, ci și experiențe memorabile. Felul în care personalul interacționează cu clienții, modul în care se răspunde la solicitări și rezolvarea problemelor contribuie la construirea unei reputații durabile pentru un restaurant de lux.

Colaborările de brand devin, de asemenea, o modalitate de a extinde experiența de brand dincolo de limitele locației fizice. Asocierea cu branduri de lux în domenii conexe poate aduce o nouă dimensiune identității unui restaurant și poate atrage noi segmente de public.

Implicarea în comunitate este un aspect crucial al brandingului holistic. Restaurantul devine nu doar un furnizor de mâncare, ci și un participant activ în viața comunității. Inițiative precum evenimente caritabile, colaborări cu producători locali și susținerea cauzelor sociale contribuie la construirea unei legături puternice și autentice cu comunitatea.

Concluzie: crearea moștenirilor atemporale în arta culinară

Într-o lume a efemerului, unde gusturile și tendințele pot varia rapid, construirea unei moșteniri atemporale devine un obiectiv esențial pentru restaurantele premium și de lux. Așa cum Picasso și-a lăsat amprenta în lumea artei și a devenit sinonim cu genialitatea, restaurantele de o atare anvergură aspiră să creeze narațiuni de brand care să traverseze timpul și să rămână în amintirea clienților.

Un aspect esențial al moștenirii atemporale este inovația continuă, dar grefată pe esența imuabilă a brandului și pe valorile sale perene. Restaurantele trebuie să fie deschise la adaptare și să-și reinventeze constant experiența pentru a răspunde nevoilor și așteptărilor clienților lor, toate în continuă schimbare.

Coerența în prezentare, serviciu și narațiune de brand este un alt pilon al moștenirilor atemporale. Așa cum privitorii recunosc rapid o operă a lui Picasso prin trăsăturile sale distinctive, clienții restaurantelor de fine dining trebuie să poată identifica și recunoaște o marcă prin caracteristicile sale distinctive.

Astfel, în lumea artei culinare, dar şi în lumea artei în general, fiecare efort autentic și inspirat devine un pas către crearea unei amprente atemporale, iar restaurantele de fine dining au șansa de a fi, în adevăratul sens al cuvântului, artizani ai experiențelor care încântă, provoacă și rezistă testului timpului.

 

Material realizat, exclusiv pentru TrendsHRB, de către Cristina Diaconescu, Creative Services Director & Cofondator Mercanti | Business Curators of Italian Lifestyle.

 Absolventă de Pictură la clasa maestrului Ștefan Câlția, antreprenoare în comunicare de mai bine de 15 ani, Cristina conceptualizează și implementează experiențe integrate de food & beverages, restaurație & hospitality.

Periodic, Cristina va scrie în revista TrendsHRB despre oameni, credințe și locuri din restaurația de pretutindeni.

POATE TE INTERESEAZA
Discretele stele Michelin: Lady Chefs care scriu istoria celebrului ghid
Inovaţia, „ingredientul” principal în meniul Forager
Bucătărie fină pentru toate gusturile
Zori de „fain” dining la Iași