Cu background de marketing și PR, Ruxandra și Gabriel Gavrilescu au pus bazele proiectului Amuse Bouche încă din 2013, odată cu primele lor călătorii în care căutau cele mai interesante destinații gastronomice din lume. Dacă la început scriau pe site-ul cu același nume poveștile acestor „călătorii culinare”, odată cu acceptarea lor în programul de ambasadori TasteHunters ai World’s 50 Best Restaurants, în 2017, au intrat într-o nouă etapă. În prezent, sub umbrela Amuse Bouche, cei doi sunt curatori și creatori de experiențe gastronomice, continuând să ofere mai departe din ceea ce au învățat într-un deceniu de explorări culinare. Cele mai recente proiecte bifate sunt aducerea celebrului Chef Mitsuharu „Micha” Tsumura în România și lansarea cărții „Imperfect. Cum îmbunătățești relația cu mâncarea și risipa”.
Când, cum și de ce a apărut Amuse Bouche? Punctați cele mai relevante momente din evoluția sa.
Amuse Bouche a început ca o pasiune, cu o platformă de conținut în spate, unde împărtășeam povestea călătoriilor noastre în căutarea celor mai interesante destinații gastronomice din întreaga lume. În 2017 am fost acceptați în programul de ambasadori TasteHunters ai World’s 50 Best Restaurants – Topul celor mai bune 50 de restaurante din lume, moment care a marcat intrarea într-o nouă etapă a evoluției noastre. Am început să avem acces la culisele gastronomiei internaționale, să înțelegem mai bine viziunea chefilor, filosofia din spatele preparatelor, precum și întregul lanț ce susține un restaurant de succes.
Am început apoi să ne diversificăm proiectele: de la jurnalism gastronomic pentru reviste internaționale (i.e Instants by Relais & Chateaux) sau din România, consultanță de business pentru hoteluri și restaurante, diverse formate de evenimente – așa au apărut evenimentele cu chefi internaționali, dar și schimbul de experiență între chefi locali și străini în contextul unor cine realizate în colaborare –, și până la educație gastronomică. Anul acesta am publicat și prima noastră carte, dedicată subiectului risipei alimentare – „Imperfect. Cum îmbunătățești relația cu mâncarea și risipa”.
Cum a fost începutul – cum v-ați creat comunitatea, cine sunt oamenii care vă urmăresc?
Comunitatea noastră a început să se formeze în jurul site-ului, odată cu apariția primelor articole. Oameni pasionați de gastronomie și călătorii au început să ne urmărească mai întâi pe Facebook. Aici avem în continuare o comunitate formată aproape 100% din oameni din România. Pe Instagram însă, lucrurile stau diferit – 40% din audiența noastră este reprezentată de unii dintre cei mai importanți jurnaliști culinari din lume, cu care interacționăm regulat și offline în călătoriile noastre, dar și „hardcore foodies” de peste tot din lume, care călătoresc, la fel ca noi, în căutarea celor mai bune experiențe gastronomice de pe întreg globul.
Din 2018, am început să intrăm și mai mult în contact cu oamenii offline, odată cu organizarea primelor evenimente locale. Apoi au urmat evenimentele cu chefi internaționali și vacanțele gastronomice construite în jurul celor mai bune restaurante din lume. Acum, comunitatea noastră se împarte în mai multe segmente: un grup restrâns de oameni apropiați, care participă la majoritatea proiectelor noastre, un grup extins, care participă la unu-două evenimente pe an, abonații la newsletter, cu care comunicăm direct, și cei cu care comunicăm pe rețelele sociale, prin intermediul conținutului pe care îl producem.
Cum ați compara evoluția Amuse Bouche cu evoluția pieței românești?
Proiectele noastre locale depind de piață, de nivelul restaurantelor, de oamenii interesați de gastronomie, de investitori, de brandurile care vor să se implice în domeniu. Este clar că există o legatură puternică între creșterea noastră și cea a pieței românești. Noi am avut o evoluție accelerată începând din 2017, anul în care am devenit ambasadori ai World’s 50 Best Restaurants. Este anul pe care îl asociem și cu primele semne ale „noii bucătării românești” și cu prima generație de chefi români interesați de gastronomia românească modernă.
În prezent, simțim că am putea să facem mult mai mult decât permite piața. Căutăm noi oportunități și direcții de dezvoltare. În același timp, suntem recunoscători pentru tot ce am realizat până acum. De la simpli clienți de restaurant, am ajuns să aducem în România unii dintre cei mai buni chefi din lume și să primim recunoaștere internațională.
Pentru că ați menționat acest lucru, cum a apărut seria de evenimente Ambasada Gastronomică? Cum s-a dezvoltat pe parcurs?
Ambasada Gastronomică este cel mai special concept de eveniment al nostru, în care unu sau mai mulți chefi de pe scena globală preiau pentru câteva zile un restaurant din București. Acest pop-up devine canalul prin care nume mari ale gastronomiei povestesc românilor despre țara lor, despre filosofia și misiunea pe care și-au asumat-o, prin intermediul unor preparate memorabile. Prima ediție a fost despre Portugalia și unul dintre cei mai reprezentativi chefi pentru bucătăria portugheză modernă, João Rodrigues, iar a doua ediție Ambasada Gastronomică a găzduit Spania. Juanlu Fernández și Ignacio Echapresto, doi chefi apreciați local și internațional, din două regiuni viticole ale Spaniei, cu perspective și abordări diferite asupra gastronomiei și vinurilor, au preluat restaurantul L’Atelier pentru trei zile.
Pentru a treia ediție Ambasada Gastronomică l-am adus la București pe Mitsuharu „Micha” Tsumura, unul dintre cei mai apreciați și respectați chefi din lume. Restaurantul său, Maido, ocupă locul 5 în Topul celor mai bune restaurante ale lumii – World’s 50 Best Restaurants 2024 și a fost desemnat cel mai bun restraurant din America Latină de patru ori. Peru și bucătăria Nikkei au fost sub lumina reflectoarelor la Ambasada Gastronomică by Amuse Bouche în acest an, cel mai important eveniment gastronomic pe care l-am organizat până acum și, în același timp, cel mai solicitant.
Povestiți-ne mai multe despre ediția din acest an – de la idee până la concretizare, dar și despre provocările organizării unui eveniment de asemenea anvergură?
Ediția din acest an a reprezentat cu adevărat un proiect complex, ale cărui planificare și organizare au durat mai mult de șase luni. Ne-am dorit să aducem în România un nume mare, din top 10 cele mai bune restaurante din lume, ceva inedit, greu accesibil. În același timp, am vrut un chef care oferă o experiență completă și interacționează mult cu oaspeții la masă. Ne-am gândit la cele mai memorabile experiențe culinare din ultimii ani și ne-am amintit de vizita în Lima, la Maido.
Născut în Lima, dar cu rădăcini în Osaka, Mitsuharu Micha Tsumura este cheful care a dezvoltat și promovat bucătăria Nikkei la nivel global, o fuziune culinară între elemente ale celor două țări – Peru și Japonia. Meniul de la Maido este foarte complex și include multe ingrediente de proveniență locală și produse la un nivel de calitate care se găsește mai greu în Europa – de la lămâile peruviene, care au un anumit nivel de aciditate, până la burta de ton – „otoro” din Japonia sau cei mai buni „scallops” din lume, pe care îi găsești în Lima. Din fericire, echipa Maido a adus multe ingrediente direct din Peru, dar am avut emoții până în ultimul moment că nu vor reuși să treacă cu ele de graniță. De cealaltă parte, noi am avut o listă mai scurtă de produse de procurat, dar am întâmpinat dificultăți în a găsi nivelul de calitate dorit de „Micha”. Chiar și procesul de selecție a farfuriilor potrivite a fost unul complex și provocator, absolut toate farfuriile au fost procurate special, după dorințele chefului, pentru fiecare preparat în parte. În ceea ce privește cinele din cele două seri la București, Mitsuharu și echipa lui au pregătit un meniu special de degustare cu nouă preparate, printre care s-au aflat „Razor Clams Tiradito”, „Scallops and Wagyu” sau „Amazonian Short Ribs”, un preparat cu adevărat special, pentru care carnea este gătită timp de 50 de ore.
Reacția din partea comunității și a oaspeților a fost senzațională. Am putea spune că Ambasada Gastronomică 2024 este cel mai bun eveniment gastronomic organizat până acum în România. Pentru a ilustra interesul pe care l-a suscitat, menționăm că pentru acest eveniment, la care au participat 95 de persoane, în cele două seri, am avut o listă de așteptare de mai mult de 400 de persoane care nu au reușit să prindă un loc. Cea mai mare listă de așteptare de până acum. Iar acest lucru spune suficient despre impactul pe care l-a avut acest proiect.
Dacă vorbim de piața locală de restaurante per ansamblu, ce tip de concept considerați că lipsește?
Sunt multe concepte de tip casual care ar putea avea succes în România. Suntem încă la început de drum. Ne-ar plăcea să vedem mai multe restaurante etnice cu ingrediente de calitate. De asemenea, avem nevoie de mai multe restaurante cu bucătărie tradițională de calitate. Ne dorim mulți turiști străini, dar când vine vorba de restaurante cu specific românesc nu ai prea multe opțiuni pe care să le poți recomanda.
Ce credeți că ar putea impulsiona piața românească să crească, cum ar putea evolua gastronomia locală?
Categoric avem nevoie de mai mulți turiști, și în special de turiști interesați de gastronomie. În general, restaurantele bune, și mai ales cele de fine dining, nu pot supraviețui fără turiști. Nu mai vorbim de evoluția pieței. La noi, cei care au rămas pe piață au făcut multe compromisuri pentru a se adapta clientului local. Sumarizând, avem nevoie de turiști, avem nevoie de ingrediente de calitate și avem nevoie să se vorbească mai mult de România la nivel internațional. În ordinea aceasta.
Cum au apărut proiectele legate de educația alimentară? Cum s-a concretizat ideea cărții și de ce subiectul risipa alimentară?
Educația și pârghiile prin care poate fi susținută noua generație au devenit mult mai importante pentru noi odată ce am devenit părinți, în 2020. Așa au debutat proiectele „Cumpără. Gătește. Regândește” – prima noastră campanie împotriva risipei alimentare, care a oferit comunității din mediul online soluții pentru cele mai frecvente probleme întâlnite în bucătăria de acasă –, și podcastul „Anatomia Gustului”, o discuție construită în jurul modului în care publicul din România mănâncă și alege să se raporteze la mâncare.
Relația cu mâncarea și risipa este foarte importantă pentru bunăstarea fiecăruia dintre noi. Sunt alegeri pe care le facem zilnic, care pornesc individual, dar au și un impact global. Afectează planeta, această casă a noastră, a tuturor. Sunt subiecte pe care le-am abordat și explorat în trecut în cadrul mai multor proiecte. Iar acum am simțit că este momentul să cristalizăm tot ce am învățat într-un sistem, o sumă de valori, mecanisme și pârghii, care să prevină irosirea resurselor de orice fel în timp ce îi ajută pe cititori să aibă o relație mai echilibrată cu mâncarea.
Ce ne-am dorit noi să aducem diferit în paginile cărții „Imperfect. Cum îmbunătățești relația cu mâncarea și risipa” față de alte cărți ce abordează subiectul, scrise de autori străini? În primul rând, am adus amprenta locală – cartea are o puternică rădăcină în moștenirea culturală și culinară a locului, în profilul de gust al românului și este adaptată nevoilor și provocărilor traiului în România de astăzi.
În al doilea rând, ne-am dorit să fie un ghid complet de îmbunătățire a relației cu risipa. Cartea oferă răspunsuri, informații și inspirație pe trei paliere diferite care favorizeaza risipa în bucătăria de acasă: Organizarea, depozitarea și eficientizarea; Direcții de conservare a surplusului; Inspirație și rețete concrete care transformă în preparate gustoase ingredientele cele mai predispuse să ajungă în coșul de gunoi. Sunt 45 de rețete din bucătăria noastră, a Amuse Bouche, dar și din creativitatea a opt dintre cei mai cunoscuți și apreciați chefi din România: Alex Petricean, Alexandru Iacob, Oana Irina Coantă, Mihai Toader, Vlad Pădurescu, Mădălina Roman, Andrei Chelaru și Roland Suciu.
Sună excesiv de incluziv, însă dacă trăiești în România și ești în căutare de inspirație pentru a îmbunătăți relația cu mâncarea și risipa, „Imperfect” este pentru tine, indiferent cât de la început sau cât de avansat ești în ale gătitului, mâncatului sau ale practicilor antirisipă. Ajută structura, informația construită progresiv, cu indicații și explicații care pornesc de la bază și se conturează într-o construcție solidă în care primești ponturi la fiecare pas pentru a afla cum poți duce lucrurile la următorul nivel. De asemenea, ajută și împărțirea informației în trei părți diferite, așa cum povesteam mai sus, una dintre ele aducând în prim-plan rețete propuse de chefi consacrați, actualizări ale gustului copilăriei, arome din diverse regiuni ale țării, formule care funcționează cu ingrediente interschimbabile sau rame de gândire și tehnică de însușit și evoluat după propriile principii.
Ce planuri și obiective v-ați setat pe termen scurt și mediu?
Ne propunem un număr mai mare de evenimente în 2025. Reluăm weekendurile gastronomice, un concept apreciat în comunitatea noastră, pe care l-am pus în așteptare în 2024, continuăm vacanțele gastronomice în Europa, organizate pentru comunitate, și ne propunem să aducem în România trei chefi din Topul celor mai bune restaurante ale lumii, unul dintre ei pentru a patra ediție a Ambasadei Gastronomice.
