Analiză – ceai: Sezonul rece rămâne perioada de vârf

Furnizorii de ceai din segmentul horeca se declară optimiști, susținând că piața locală de ceai se află pe un trend ascendent față de anii anteriori. Deși majoritatea românilor încă folosesc ceaiul drept instrument de combatere a răcelilor și pentru diferite afecțiuni, obiceiurile de consum în segmentul food & beverages au evoluat atât cantitativ, cât și calitativ.

Consumul de ceai este puternic influențat de sezon.

Apetitul românilor pentru călătorii în întreaga lume a influențat și preferințele acestora în ceea ce privește consumul de ceai, cei mai mulți dorindu-și să găsească și în țară aromele și sortimentele testate în alte țări. Pe fondul unor cerințe din ce în ce mai sofisticate, atât marile rețele de retail și magazinele specializate, cât și locațiile din segmentul horeca au început să-și diversifice oferta.

Conform datelor disponibile, în ceea ce privește opțiunile de consum, vânzările de ceai din retail se reflectă în segmentul horeca. Sortimentul pe care românii îl cumpără să-l bea acasă este același pe care îl comandă atunci când merg cu prietenii sau cu familia într-o ceainărie sau într-o cafenea. O analiză realizată de Nielsen România arată că cea mai mare parte a volumului de vânzări din retail este reprezentată de ceaiul din infuzii de plante, iar pe locul al doilea se află ceaiul din infuzii de fructe. Urmează sub-categoria ceaiurilor cu indicații speciale (răceli, diete etc.), și abia apoi opțiunea pentru cele din plante de ceai.

În termeni cantitativi, potrivit celor mai recente date furnizate de Institutul Național de Statistică, consumul de cafea, ceai și cacao a înregistrat o mică evoluție per gospodărie de la un an la altul, ajungând până la 0,241 kilograme pe lună. În ceea ce privește sortimentele, în horeca lucrurile nu stau cu mult diferit față de retail, cei mai mulți clienți ajung să își comande un ceai din plante sau din fructe, pe care îl consideră benefic pentru sănătate. „Consumatorii de ceai sunt de trei feluri, cel puțin la noi în locație. Primul tip, care este și majoritar, este format din consumatorii care aleg ceaiul pentru că îl consideră mai sănătos decât alte băuturi nealcoolice. Aceștia preferă ceaiurile din fructe sau infuziile din plante. A doua categorie îi cuprinde pe băutorii „autentici” – cei care aleg ceaiul negru sau verde, opțiunea lor fiind, de fapt, înlocuirea cafelei cu ceaiul. A treia categorie, care este cea mai redusă ca număr de consumatori, este aceea a „rafinaților”, a celor care consideră ceaiul drept un elixir prețios. Aceștia caută, cu precădere, soiurile rare, ceaiul alb sau cel verde japonez”, spune Kristina Rababah, owner & manager Ganesha Caffe.

Din aceste motive, consumul de ceai din industria horeca este puternic influențat și strâns legat de sezon. Atunci când începe primul „val” de frig, în perioada noiembrie-martie, și uneori chiar până în aprilie, oamenii tind să meargă mai mult în ceainării, unde au parte de o atmosferă relaxantă, dar și de o sortimentație vastă de ceaiuri. „În continuare, anotimpul rece rămâne sezonul de vârf în care clienții apreciază căldura, atmosfera și aromele ceaiurilor. În sezonul cald, există o creștere constantă pentru ceaiurile cu gheață sau cu înghețată, și, evident, mai puțin pentru cele calde. Încercăm să-i determinăm pe consumatori să renunțe la ideea că putem bea ceai doar când este frig sau atunci când suntem răciți”, adaugă Daniela Slave, manager ceainăria Bohemia.

Consumatorii care obișnuiesc să frecventeze ceainăriile au de ales uneori între sute de sortimente, însă lipsa de informare este principalul factor care îi face să aleagă cu precădere ceaiurile din infuzii de plante. În același timp, locațiile horeca din România nu duc lipsă de mixuri speciale de ceai, cu diverse combinații și condimente care mai de care mai exotice și inedite. „Dacă în trecut cele mai solicitate sortimente erau diferite amestecuri de fructe, astăzi asistăm la o creștere a cererii de ceaiuri care implică anumite plante sau condimente în tendințe. Un astfel de exemplu este infuzia de lămâie cu ghimbir”, precizează Simona Tăbăcaru, marketing manager Kalpo SRL. Cererea s-a diversificat de-a lungul anilor, datorită gusturilor tot mai sofisticate ale consumatorilor, în special a celor care cunosc ceaiul și care vor să descopere tot mai multe arome și mixuri noi. Cunoscătorii de ceai, acei așa-numiți „tea connoisseur“, sunt tot timpul în căutare de nou și nu se mulțumesc cu sortimente comune.

Ceaiul negru, verde, alb, macha sunt doar câteva sortimente care au succes și în țara noastră, ca urmare a consumului și mediatizării pe piețele din străinătate. „Consumatorii își dezvoltă și își rafinează în călătorii gusturile pentru tipuri de ceai mai puțin obișnuite în România, apoi se întorc acasă și caută să regăsească gusturile care i-au fermecat. Astfel, ceaiurile negre și verzi vor continua să capteze interesul consumatorilor, iar ca inovații, cred că vor pătrunde și la noi sortimentele de ceai alb și Gold”, spune Gloria Șoancă, Senior Brand Manager Elgeka Ferfelis.

Din păcate însă, consumatorii nu cunosc, de fapt, beneficiile acestor ceaiuri, ci le comandă doar pentru că sunt „la modă”. „În cele mai multe cazuri, consumatorilor români le vine greu să renunțe la cafea și să o înlocuiască cu ceaiul, pentru că nu știu că, de fapt, ceaiul negru și verde au un conținut ridicat de cofeină și, de asemenea, o cană dintr-un astfel de ceai poate să suplinească cu succes o cană de cafea. Nouă ne lipsește segmentul acesta de clienți, care să vină în prima parte a zilei și să își bea ceaiul. Oamenii recunosc că această băutură este un mod de relaxare și vin seara, după ce au terminat munca sau școala”, adaugă Mădălina Vasilache, manager ceainăria Green Tea.

Chiar dacă încă nu au o cultură a ceaiului și nu știu cum să asocieze această băutură caldă cu gastronomia, sunt și consumatori care experimentează diverse sortimente, arome și mixuri. Majoritatea clienților din ceainării sau cafenele se bazează foarte mult pe recomandările personalului specializat din locație, care îi îndrumă și le oferă posibilitatea de a încerca sortimentații noi. „Noi avem în meniu peste 100 de ceaiuri, ceea ce poate fi copleșitor pentru un client care intră pentru prima dată într-o ceainărie și care nu este un cunoscător al ceaiurilor. De aceea, între 30% și 50% dintre clienții care ne trec pragul, merg pe recomandarea chelnerului. Însă înainte ca acesta să-i recomande un sortiment, bineînțeles că îi pune câteva întrebări pentru a se asigura că va fi pe placul clientului și anume ce își dorește să facă ceaiul respectiv, să fie relaxant sau energizant”, spune Mădălina Vasilache, managerul Green Tea.

Personalul din ceainării s-a transformat într-un „educator” pentru consumatorii care le trec pragul și încearcă, de fiecare dată, să-i determine să aleagă sortimente noi, mixuri speciale, dar și să le explice pe larg beneficiile ceaiului pe care îl beau. Per total, atât furnizorii de ceai, cât și proprietarii de ceainării și cafenele sunt de părere că există oportunități de creștere a consumului de ceai pe segmentul horeca. „Ca în multe alte domenii, consumul de ceai va crește odată cu educarea consumatorilor: ceaiul va trebui să evolueze în percepție, de la efectul funcțional, de exemplu, remediu pentru răceală, către plăcerea cotidiană și experiența gustului. Prezența pe piața locală a unor branduri de calitate și notorietate, așa cum este Ahmad Tea, unul dintre top trei branduri de ceai la nivel mondial și ceaiul oficial al Casei Regale Britanice, va atrage din ce în ce mai mulți consumatori și va stimula creșterea consumului atât în momente diferite ale zilei, cât și în circumstanțe sociale diferite: la birou, la o întâlnire în oraș, în confortul propriei case”, concluzionează Gloria Șoancă, Senior Brand Manager Elgeka Ferfelis.

POATE TE INTERESEAZA
Mircea Drăghici, EST Hospitality: Există potențial de creștere în toate orașele medii și mari din România
Ray Iunius, Winsed.swiss Education Group: Lipsurile industriei ospitalității locale pot reprezenta, de fapt, oportunități
Călin Ile, Premier Hospitality: Diferența o vor face calitatea serviciilor, marketingul bun și echipa
Eterna dilemă: marketingul în HoReCa