După un 2019 marcat de efervescență, perspectivele optimiste pentru 2020 s-au spulberat rapid, odată cu extinderea crizei declanșate de apariția noului virus, SARS-CoV-2. Una dintre cele mai afectate industrii este cea a ospitalității, care în nici două luni, a ajuns în pragul colapsului.
Primele estimări arată că, în medie, industria turismului va înregistra o scădere de aproximativ 50-55% față de anul trecut. Pentru a afla care este situația actuală în industria hotelieră și cât de viabile sunt soluțiile de supraviețuire propuse de Guvern, precum și pentru a vedea cum sună scenariile optimiste de revigorare, am stat de vorbă cu Călin Ile, Președinte Federația Industriei Hoteliere din România și Director General Ibis.
Care sunt cele mai noi estimări privind impactul crizei generate de pandemie asupra industriei hoteliere?
Estimările diferă de la țară la țară. Însă, chiar dacă nu avem acum toate elementele care să ne permită o evaluare corectă, încercăm să dăm o dimensiune cât mai aproape de realitate acestei lovituri putenice care s-a abătut asupra turismului mondial.
Majoritatea calculelor pleacă de la un scenariu în care criza medicală majoră durează circa trei luni, iar la sfârșitul lui iunie vom ieși din restricțiile de călătorie. Acesta ar fi scenariul realisto-optimist, plecând de la exemplul țărilor din Asia, în special China, unde se simte o ușoară revigorare a circulației turistice la trei luni după declanșarea epidemiei. În aceste condiții, spre exemplu, estimările asupra turismului din SUA spun că industria de travel se va diminua în 2020 cu circa 31% în acest an, iar din punct de vedere financiar se estimează că impactul negativ vă fi de șase ori mai mare decât atacul din 11 septembrie.
În ceea ce privește România, estimările arată că vom avea următoarea situație:
- Primul trimestru încheiat cu o scădere de 30% față de anul trecut;
- Trimestrul doi – se va înregistra o scădere de 90% față de anul trecut;
- Trimestrul trei – se estimează o scădere de 50% față de anul trecut;
- Trimestrul patru – o scădere de 25% față de anul trecut.
Făcând o medie ponderată, care să ia în calcul și contribuția fiecărui trimestru la afacerile din turism, vom ajunge la o scădere de aproximativ 50-55% față de anul trecut.
Din informațiile pe care le aveți, cum arată acum situația pe plan local? Câte hoteluri și-au suspendat activitatea?
Conform unui studiu la nivel național, realizat de către FIHR în rândul membrilor și nu numai, un procent de 70-75% din hotelurile din România intenționează să închidă sau au închis deja. Asta înseamnă foarte mult, ținând cont că în țară sunt circa 1.800 de hoteluri.
Care este, în acest moment, situația în ceea ce privește angajații din hoteluri şi ce soluții au fost aplicate?
În acest moment, cea mai mare problemă a noastră este cum reușim să ne menținem angajații. Fiecare dintre noi face maximum posibil să-și păstreze oamenii, mizând că vom începe reconstrucția, sperăm cât mai repede posibil, alături de aceleași echipe. Soluțiile aflate la îndemâna noastră acum pleacă în primul rând de la acest ajutor de șomaj tehnic. În urma numeroaselor discuții avute cu autoritățile, am reușit să obținem o formă cât de cât corectă, deși termenul de aplicare a acestei măsuri va trebui extins, cu siguranță. Apoi, sunt negocierile individuale cu angajații, care, în marea lor majoritate, înțeleg gravitatea situației și acceptă alte condiții contractuale.
Există și hotelieri care au declanșat deja concedierile colective, dar, din fericire, în acest moment nu au apelat foarte mulți la această măsură radicală. Este evident că piața forței de muncă din turism se rescrie și va trece pe cu totul și cu totul alte coordonate din cauza acestei pandemii.
Cum ar trebui readaptat noii realități mesajul hotelierilor, atât către proprii angajați, cât și pentru oaspeți?
Cred că aici este una din cele mai mari provocări: să găsești mesajul corect în aceste vremuri tulburi, mesajul care să ajungă la angajați, la oaspeți, la autorități sau la furnizori. Există multă emoție și tensiune la fiecare dintre noi, însă cu calm și înțelegere trebuie să găsim cele mai bune metode de comunicare cu partenerii noștri.
Pentru angajați este vital să găsim o formă prin care să le transmitem încredere, să le înțelegem temerile cu care se confruntă și să îi facem să simtă că suntem parte din același echipaj aflat acum pe o barcă în plină furtună. Dar suntem împreună la bine și la rău, și tot împreună ne vom face bine. Cât mai repede posibil.
Clienților noștri le spunem că suntem aici și vom continua să fim prezenți în piață, în ciuda unor vremuri delicate. Vrem să construim cu ei o relație pe termen lung, vrem să avem reciproc răbdare și înțelegere. Am dori să aibă încredere și să ne susțină prin amânarea rezervărilor în loc de anularea acestora, pentru a ne permite să le furnizăm servicii de calitate și servicii sigure și în viitor. Pentru că este evident că siguranța va capăta un rol decisiv în alegerile viitoare ale clienților noștri.
Cât de mult credeți că sprijină industria, în mod real, măsurile luate de Guvern până acum?
Măsurile luate sunt la nivel de supraviețuire. Ca să rămân în contextul pandemiei de COVID 19, sunt un fel de paracetamol la bolnavul care are nevoie de terapie intensivă și aparat de ventilație. Comparativ cu alte state, măsurile propuse de autoritățile noastre pentru susținerea sectorului turism sunt mult mai slabe, iar rezultatele vor fi pe măsură. Adică, ne vom trezi cu falimente și cu mulți șomeri, precum și cu imposibilitatea de a deschide unități pe litoral sau în alte stațiuni. Iar toate acestea vor afecta estimarea noastră de la început, care va ajunge să fie pusă sub semnul întrebării.
Ce măsuri credeți că ar trebui luate urgent, astfel încât să fie creat un climat mai sigur pentru companii și implicit pentru angajați?
Pentru a evita aceste falimente sau măcar pentru a le reduce la un nivel cât mai mic, măsurile ar trebui să meargă în următoarele direcții:
- Scutiri și nu amânări de taxe pe perioada lipsei de activitate (impozit pe clădiri , impozitul specific, taxele pentru drepturi de autor);
- Infuzie de lichiditate pentru companiile din turism, care să permită, simplu și fără birocrație, accesul la capital de lucru și de investiții (credite garantate de stat);
- Amânarea ratelor bancare prin suportarea de către stat a costului acestor amânări (dobânzi, comisioane);
- Susținerea angajaților din turism prin acest șomaj tehnic extins la minimum trei luni, iar ulterior prin formă de muncă parțială, după modelul german kurzarbeit, prin care o parte din salariu să fie susținut de companie și cealaltă parte de stat.
Ar mai fi și o măsură simplă și fară costuri, pe care statul ar putea să o ia ușor. Și anume emiterea unui ordin prin care operatorii din turism să poată da, în schimbul rezervării, doar vouchere cu valabilitate 12 luni pentru aceleași servicii și nu să fie nevoiți să returneze în cash. Rambursarea în cash ar duce la un blocaj total în domeniu și la foarte multe falimente. Agențiile de turism, în special, dar și hotelierii se confruntă cu multe anulări și aceasta cred că ar fi soluția.
De asemenea, operatorii sezonieri au și ei nevoie de susținere, altfel nu vor putea deschide la timp și sezonul de vară, cel mai important ca și contribuție, va fi compromis. De exemplu, acești operatori nu pot beneficia acum de ajutorul de șomaj tehnic deoarece încă nu înregistrează scăderea cifrei de afaceri față de anul trecut, pentru că în luna martie activitatea lor era și este zero. Sigur că apoi putem vorbi și de măsuri de susținere a turismului după depășirea pandemiei și în acest caz putem avea acele vouchere de vacanță, un program de promovare făcut cu industria sau investiții publice și în turism.
Care credeți că vor fi efectele pe termen mediu și lung asupra României, în general, și asupra industriei ospitalității, în particular?
Industria turismului va fi nevoită să se reinventeze deoarece actuala criză va aduce multe schimbări comportamentale asupra turiștilor și, în general, asupra întregii omeniri. Va dura ceva timp până ne vom reveni și până vom găsi noua cale pe care să meargă turismul românesc, și chiar mondial. De aceea aș propune încă de pe acum să facem un grup de lucru pe tema „Turismul românesc după Covid 19”.
Putem face ca acest moment să devină o oportunitate pentru turismul românesc ? Eu cred că da, și acest lucru depinde, în primul rând, de noi.
Ce mesaj le-ați transmite hotelierilor în aceste dificile momente?
Știu că toți traversează momente grele și se luptă să își salveze afacerile, dar îi îndemn să găsească acea doză de speranță care să îi determine să meargă mai departe. Chiar dacă totul pare acum negru, nimic nu merge și vedeți cu greu o cale de ieșire din acest coșmar, gândiți-vă că au mai fost momente grele pe care le-ați depășit cu bine, gândiți-vă că aveți aproape acei oameni cu care ați plecat cândva de la zero și că tot cu acești oameni veți face în curând reconstrucția. Nu sunteți singuri, și împreună veți face și vom face să fie iarăși bine. UNITATEA noastră, a industriei hoteliere, poate și trebuie să fie acum răspunsul la aceasta criză, pentru că împreună suntem mai puternici. NU este o criză individuală, nu aveți nicio vină că s-a ajuns în acest moment de cumpănă și de aceea ieșirea din această criză se poate face doar ÎMPREUNĂ.
