Cu doar 2,7 milioane de turiști ajunși anul trecut, România este departe de ţările din zonă cu care concurează. Grecia a avut aproape 30 de milioane de turiști, Turcia, peste 32 de milioane, iar Bulgaria aproape nouă milioane. Cu toate problemele pe care le-au avut în ultimii ani, și Turcia, și Grecia se promovează agresiv, Ungaria atrage prin brandul Budapesta, iar Bulgaria câștigă prin tarifele mici. În acest context, România nu și-a stabilit încă nici măcar pieţele ţintă de pe care vrea să atragă turiști străini.
Cu câțiva ani în urmă, după puciul din Turcia, atentatele din această țară și tensiunile politice, turismul se prăbușise, iar vest europenii și rușii încetaseră să își mai facă vacanțele în Antalya. Atunci, hotelierii au venit cu oferte mult reduse ca să-și păstreze turiștii, unele dintre ele sub limita dumping-ului.
Chiar și acum, când lucrurile s-au liniștit și Turcia și-a recâștigat aproape toți turiștii ruși și încearcă să-i readucă și pe cei germani, autoritățile care se ocupă de turism sprijină touroperatorii care aduc străini în această țară. Practic, pentru fiecare avion aproape plin, guvernul turc le acordă touroperatorilor 6.000 de euro, ceea ce a făcut ca unele agenții de turism din România să câștige, doar din „comerțul“ cu Turcia, sute de mii de euro sau chiar mai mult, în unele cazuri. Cu acești bani, guvernul turc a contribuit la scăderea tarifelor finale pentru turiști și, în paralel, și la o publicitate mai mare pe piețele străine.
Măsurile au avut efect, iar încasările din turism ale Turciei au crescut cu o cincime anul trecut, la peste 26 de miliarde de dolari, pe fondul creșterii de cinci ori a numărului de turiști ruși. În anul 2017, mai mult de 32 milioane de turiști străini au ajuns în această țară, în creștere cu aproape 28% comparativ cu 2016.
Cea mai mare creștere, respectiv 444%, pâna la 4,72 milioane de vizitatori, s-a înregistrat în cazul turiștilor ruși, care ocupă și locul I în topul celor care vizitează această țară, urmați de germani și iranieni. Prin comparație, toți turiștii care s-au cazat anul trecut în România sunt doar 2,7 milioane, dintre care 1,6 milioane sunt, de fapt, oameni de afaceri sau corporatiști veniți pentru business, conferințe sau seminarii.
Ministrul turc al turismului a afirmat recent că în prima parte a anului numărul de rezervări din partea touroperatorilor străini a crescut cu 70%, ceea ce face ca autoritățile turce să se aștepte la un număr record de turiști.
„Autoritățile turce au continuat să facă reclamă acestei destinații, ajutate și de industria privată din turism, care este foarte puternică în această țară. Statul turc a susținut financiar prezența touroperatorilor străini pe această piață și eforturile lor, iar în paralel, hotelierii au tăiat din tarife astfel încât ofertele să fie cât mai atractive“, spune Simion Giurcă, fostul șef al Biroului de promovare turistică al României din Viena.
Lecţia grecească de promovare
Marele câștigător al problemelor pe care Turcia le-a avut în ultimii ani a fost Grecia, care a luat o parte dintre turiștii străini care vizitau această țară. Cu toate că Grecia a avut și ea problemele sale și a trecut printr-o puternică recesiune economică, turismul a reușit să facă față acestui seism.
„Grecia este, în momentul de față, cea mai activă țară dintre cele din zonă în ceea ce privește promovarea. Grecia știe ce înseamnă turismul și, nici măcar în perioada ei de criză cea mai neagră, nu și-a închis reprezentanțele externe și nu a oprit campaniile de promovare externă“, afirmă Simion Giurcă. Grecia a redus doar puțin din cheltuieli, în acea perioadă, a micșorat numărul celor de la birourile externe, dar nu și-a anulat prezența pe piețele importante.
Grecia se promovează prin prezența în spațiul online cu o platformă foarte puternică și care abundă de informații utile celor care vor să viziteze această țară. Prin comparație, site-ul României a fost închis pentru neplată în urmă cu câteva luni și, pentru a-l debloca, ministrul Turismului, Bogdan Trif, a trebuit să plătească din buzunarul propriu.
La târgurile externe de turism, Grecia produce și difuzează un număr mare de broșuri și materiale. În cazul marilor touroperatori străini, Grecia cofinanțează campanii de promovare și participarea la evenimente comune care promovează Grecia. România nu a reușit, în ultimii ani, să mai plătească în jur de câteva zeci de mii de euro fiecărui mare touroperator german pentru a păstra ofertele în cataloage, astfel încât, rând pe rând, TUI, Neckermann și Dertour au scos țara noastră din ofertele lor tipărite.
Ministrul Turismului, Bogdan Trif, a afirmat recent că va relua discuțiile cu marii touroperatori și că România va reveni în curând în cataloagele acestora. „Prin promovarea permanentă și agresivă, Grecia a știut să se poziționeze ca reputație la fel sau chiar mai bine decât înainte de criză“, crede Simion Giurcă.
Într-adevăr, Grecia a încheiat anul 2016 cu o cifră record de peste 28 de milioane de turiști străini, cu 7,5% mai mulți comparativ cu anul anterior. Practic, turismul, care ocupă 17% din PIB-ul acestei țări, reprezintă principala sursă de venit a Greciei, contribuind decisiv la relansarea economică.
Bulgarii vor să atragă 10 milioane de turiști
Vecinii noștri bulgari stau mult mai rău la capitolul turism comparativ cu grecii sau turcii, dar mult mai bine dacă îi raportăm la noi. Bulgaria a fost vizitată anul trecut de 8,8 milioane de turiști străini, în creştere cu 7,6% faţă de 2016. Veniturile obţinute de pe urma turiştilor străini au crescut și ele cu 9,3% anul trecut, la 6,9 miliarde de leva (3,5 miliarde de euro), conform datelor Băncii Centrale a Bulgariei. Cei mai mulţi turiști străini în Bulgaria au venit din Grecia (1,16 milioane) şi apoi din România (1,14 milioane). În top mai intră și Germania, Turcia, Rusia, Macedonia, Serbia, Polonia şi Marea Britanie. Pentru acest an, bulgarii și-au propus să atragă zece milioane de turiști străini.
Ministrul Turismului din țara vecină a declarat recent că are în derulare două proiecte care își propun să aducă și mai mulți turiști din afara granițelor. Ministerul bulgar al Turismului promovează o serie de destinații de spa din întreaga ţară iar, în paralel, a făcut un parteneriat cu Ministerul Agriculturii prin care au fost înființate 12 trasee turistice dedicate atât vinului, cât şi bucătăriei locale.
„Bulgaria are o strategie de promovare simplă, bazată puternic pe politica de preț. A mers pe piața externă cu oferte chiar de dumping în ceea ce privește litoralul, ceea ce a făcut ca imaginea Bulgariei să fie una de destinație ieftină. Acest lucru e bun pe termen scurt, dar are impact negativ pe termen mediu și lung, pentru că poate duce la deteriorarea produsului și chiar la falimentul unor hotelieri, pentru că le va lua o perioadă lungă și va cere eforturi mari pentru o eventuală repoziționare“, explică Simion Giurcă.
Dincolo de strategia de tarife, Bulgaria este prezentă la târgurile de pe piețele importante pentru ei și colaborează foarte bine cu marii touroperatori străini, mai ales cu cei germani. Aceștia au chartere zilnic în sezon pe aeroportul din Varna.
Cu promovare redusă, Ungaria tot atrage de peste de trei ori mai mulți turiști
În ceea ce privește Ungaria, țara vecină a aplicat până în anul 2016 o politică agresivă de promovare pe piețele internaționale considerate de mare interes, an în care a avut 11,6 milioane de turiști străini, față de 10,9 milioane cu un an înainte. Anul trecut, însă, asemeni României, Ungaria a desființat reprezentanțele externe de turism, încercând să suplinească necesarul de promovare direct, prin instituția centrală responsabilă cu turismul.
„În prezent, în cercurile de specialiști, se discută despre redeschiderea unor birouri de turism ale Ungariei în străinătate. Fără aceste birouri, imaginea Ungariei a fost mai puțin vizibilă și prezența ei pe piața internațională mai scăzută, lipsind chiar și de la unele târguri importante, și nu e exclus să asistăm la o diminuare a numărului de turiști străini“, crede Giurcă. Partea bună, însă, spune el, este că mulți hotelieri și asociații de turism din această țară participă în nume propriu la evenimente de promovare în străinătate și fac imagine Ungariei.
În tot acest context, România, aflată mult mai jos ca număr de turiști și ca brand, a închis birourile externe și a lăsat aproape de zero orice formă de promovare externă cu excepția participării la târgurile internaționale și a câtorva infotripuri cu jurnaliști străini. Dar nimeni n-a inventat apa caldă și poate că cel mai vizionar ministru al Turismului va fi acela care nu va veni cu idei proprii și nu va încerca să facă experimente, ci se va uita peste gard, în ogrăzile vecinilor mult mai înstăriți, și va încerca să învețe de la ei cum te poți îmbogăți cel mai repede și mai sigur.
Numărul turiștilor străini veniţi în România
Ţara de rezidenţă 2017 2016
Germania 328.295 290.610
Israel 295.949 258.761
Italia 244.912 240.797
Franţa 170.696 150.461
S.U.A. 159.236 141.983
Ungaria 157.955 143.229
Regatul Unit 157.853 145.395
Spania 119.694 100.906
Polonia 111.404 106.229
Sursa: Institutul Național de Statistică
