În ultimii ani, taxa pe valoarea adăugată, întâlnită și sub acronimul TVA, a suferit mai multe modificări în ceea ce privește cota ei, modificări ce au avut un impact semnificativ asupra domeniului horeca.
Deși fiecare stat membru al Uniunii Europene are libertatea de a stabili la nivel național cotele de TVA aplicabile operațiunilor impozabile din acel stat, această libertate nu este una totală, ea trebuind să se desfășoare în limitele stabilite de dispozițiile Directivei nr. 112/2006 privind sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată.
Astfel, la acest moment nicio țară din Uniunea Europeană nu poate stabili o cotă standard de TVA sub 15%. Însă stabilirea unui cadru comun pentru reglementarea la nivel național a cotelor de TVA este o măsură ce vine în ajutorul persoanelor care suportă direct această taxă, respectiv a consumatorului final, astfel încât pentru livrările de bunuri și prestările de servicii intracomunitare să nu existe diferențe majore și nici riscul suportării de două ori a taxei pe valoarea adăugată. Precizăm faptul că „consumatorul final“ este o persoană care achiziționează bunuri sau servicii pentru uz propriu, spre deosebire de o activitate economică și, prin urmare, plătește taxa.
În acest sens, la începutul anului 2018, Comisia Europeană a propus aplicarea unor noi reguli privind flexibilitatea statelor de a stabili cote reduse de TVA pentru anumite categorii de bunuri și servicii, astfel încât fiecare stat membru să poată stabili trei cote reduse de TVA, față de reglementarea actuală potrivit căreia statele pot stabili fie una, fie două cote reduse de TVA, sub condiția ca acestea să nu fie mai mici de 5%.
Pe lângă acestea, statelor li se oferă posibilitatea de a aplica pentru anumite livrări de bunuri și prestări de servicii o scutire de taxă. Totodată, potrivit propunerii de modificare a Directivei nr. 112/2006, în stabilirea cotelor reduse de TVA și a categoriilor de bunuri și servicii cărora li se vor aplica aceste cote, statele membre trebuie să se asigure că nivelul cotei medii ponderate a TVA, ce se aplică tranzacțiilor pentru care nu poate fi dedus, depășește întotdeauna pragul de 12%.
Astfel, noua reglementare stabilește în mod explicit faptul că următoarelor categorii de produse, precum livrările de metale prețioase, bijuterii și gablonțuri, livrările de băuturi alcoolice, livrarea de produse optice, electronice și de computer, livrarea de ceasuri de mână, livrarea de mobilier, livrarea de echipamente electrice, livrarea de opere de artă, prestarea de servicii de jocuri de noroc și de pariuri nu li se vor aplica cotele reduse de TVA. Față de categoriile de bunuri și servicii enumerate anterior se poate observa faptul că noua reglementare dorește excluderea de la aplicarea cotelor reduse de TVA pentru livrările de bunuri accizabile și livrările de bunuri sau prestările de servicii în cazul cărora aplicarea unor cote reduse sau a unei scutiri cu drept de deducere a TVA-ului achitat în etapa anterioară ar putea conduce la denaturarea concurenței. Totodată se poate observa că anumite livrări de bunuri și prestări de servicii ce se doresc a fi exceptate de la aplicarea cotelor reduse de TVA, pot fi clasificate ca fiind bunuri și servicii de lux.
Ce TVA va avea berea la draft?
În România, cele mai recente modificări privind cota de TVA aplicabilă au survenit începând cu data de 1 noiembrie 2018, ca urmare a modificărilor aduse Codului Fiscal prin Ordonanța de Urgență nr. 89/2018, în urma cărora cota de TVA aplicabilă serviciilor de cazare din sectorul hotelier și serviciilor de restaurant și de catering scade de la 9% la 5%.
Potrivit dispozițiilor Codului Fiscal, la acest moment în România se aplică următoarele cote de taxă pe valoarea adăugată:
- cota standard de 19%;
- cota redusă de 9% aplicabilă printre altele și livrării următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepția băuturilor alcoolice, destinate consumului uman și animal, animale și păsări vii din specii domestice, semințe, plante și ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele;
- cota redusă de 5% aplicabilă pentru cazare în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
- serviciilor de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice, altele decât berea care se încadrează la codul NC 22 03 00 10. Acest cod tarifar este aferent berii draft, servită în horeca.
Având în vedere faptul că la acest moment dispozițiile Directivei nr. 112/2006 permit aplicarea unei cote reduse pentru băuturile alcoolice atâta timp cât acestea sunt oferite în cadrul serviciilor de restaurant și de catering, în România singura categorie de băutură alcoolică căreia i se aplică o cotă redusă de TVA este berea fabricată din malț prezentată în recipiente cu un conținut de peste 10 litri, servită prin intermediul serviciilor de restaurant și de catering.
Precizăm faptul că în măsura în care propunerea Comisiei Europene de modificare a Directivei nr.112/2006 va fi adoptată, va fi foarte discutabil dacă această cotă redusă de TVA pentru berea la draft va mai putea fi aplicată, băuturile alcoolice fiind excluse, fără excepții, de proiectul directivei europene.
Probabil, România va fi obligată să aplice cota standard de TVA pentru toate tipurile de băuturi alcoolice, indiferent de modul de achiziționare a acestora, în cazul în care Comisia Europeană nu stabilește o excepție în acest sens, existând în spațiul comunitar discuții cu privire la aceste aspecte.
Principalele motive pentru reducerea cotei TVA pentru produsele alimentare, serviciile de cazare în regim hotelier și serviciile de restaurant și de catering au avut în vedere dezvoltarea economiei naționale, prin relansarea consumului intern, precum și reducerea evaziunii fiscale și crearea unui climat competitiv adecvat domeniului horeca.
Decizia de extindere a aplicării cotei reduse de TVA de 5% pentru serviciile de cazare în regim hotelier și serviciile de restaurant și de catering urmărește generarea de efecte pozitive semnificative asupra mediului de afaceri prin îmbunătățirea fluxurilor de numerar și diminuarea, astfel, a unei serii de dificultăți cu care se confruntă operatorii economici din această perspectivă.
Articol scris de Cabinet de avocat Ionuț Rotaru
