Sub egida mișcării de idei WeAreRomania.com / You Are Welcome, în perioada 18–20 octombrie 2024 a avut loc, la restaurantul La Liman de pe Faleza Tulcea, evenimentul „Vinuri și bucate dobrogene”, care a reprezentat atât o manifestare a unei noi ediții regionale a „Congresului Regional de Gastronomie și Vin”, cât și o expoziție de diverse produse și vinuri locale. Adiacent, întregul weekend a cumulat experiențe turistice, gastronomice și oenologice din zona Dobrogea, cu accent pe Tulcea, un oraș cosmopolit, plin de contraste și, în același timp, de atracții, dar un oraș de tranzit, folosit în special doar ca „poartă” către minunata Deltă a Dunării.
Pentru a schimba această realitate, Organizaţia de Management al Destinaţiei (OMD) Municipiul Tulcea a lansat, la finalul lunii aprilie a acestui an, noul brand turistic al oraşului, denumit „Tu şi Tulcea”, iar în iulie, și aplicația mobilă cu același nume – un ghid turistic digital menit să îmbunățească experiența turiștilor veniți în oraș. Aplicația cuprinde toate atracțiile turistice din oraș și cele mai importante obiective din județ și, în același timp, informații utile despre unități de cazare, restaurante, cafenele etc., dar și despre evenimentele care urmează să aibă loc în municipiu sau în județ. „Aplicația nu-i doar un ghid turistic digital, ci poate fi privită ca o mică rețea de socializare, pentru că utilizatorii care își fac cont pot urmări locațiile favorite și pot primi notificări în timp real, pot lăsa recenzii și pot distribui prietenilor listele cu locurile favorite. Toate acestea fac aplicația folositoare nu doar pentru turiști, ci și pentru tulceni”, spune Alexandru Filip, Managerul OMD Municipiul Tulcea.
Organizaţia de Management al Destinaţiei Municipiul Tulcea a fost constituită în luna octombrie a anului trecut, iar materializarea acestui proiect inițiat de Primăria Municipiului Tulcea s-a realizat prin implicarea antreprenorilor din sectorul HoReCa, cu scopul comun de a colabora pentru dezvoltarea turistică a orașului și a întregii zone. Printre membrii fondatori din OMD Municipiul Tulcea se află și Adrian Gemănaru, Proprietarul și Managerul restaurantului La Liman, gazda evenimentului „Vinuri și bucate dobrogene”.
Brandul turistic „Tu şi Tulcea”, şi identitatea vizuală asociată acestuia, este primul produs al OMD Tulcea şi reprezintă primul pas în adoptarea unei abordări profesioniste de promovare şi dezvoltare a turismului din municipiu. „Un oraş nu creşte fără viziune, şi o parte a viziunii noastre este că municipiul Tulcea trebuie să devină un oraş turistic veritabil, nu doar eternul debarcader către Delta Dunării. Un oraş turistic trebuie să aibă o propunere unică, coerentă, o viziune şi un brand care să atragă oamenii. Suntem împreună pentru cea mai frumoasă vacanţă a oaspetelui nostru”, susține Ştefan Ilie, Primarul Municipiului Tulcea şi Preşedintele Consiliului Director al OMD Tulcea.
Într-un tur ghidat de oraș, Adrian Dan, un tânăr inginer ce face voluntariat ca ghid și totodată strănepot al unuia dintre cei trei mocani transilvani veniți să populeze Dobrogea, a povestit despre oameni – aici trăiau peste 10 etnii, printre care români, tătari, lipoveni, bulgari, armeni, găgăuzi, evrei, greci –, și obiceiurile lor, despre momente importante din istoria orașului, despre clădirile sale – renovate, uitate sau chiar dispărute.
Pentru a ilustra bogata istorie a orașului este suficient de menționat impresionantului Bazar turcesc din Tulcea, construit în 1866 în stil oriental, despre care se spunea că era cel mai mare din sud-estul Europei. Demolat în perioada comunistă, ansamblul arhitectural era format din două clădiri situate de o parte și de cealaltă a străzii Ștefan cel Mare, avea 72 de coloane, acoperiș din olane și 41 de prăvălii, dintre care șase aveau etaj și locuințe. Chiar dacă măreția sa a rămas în memoria orașului doar prin picturile și lucrările de grafică realizate de către artiști locali, mozaicul etnic și cultural dăinuie până astăzi.
Dobrogea, destinație gastronomică cu identitate regională
Tezaurul gastronomic al regiunii provine din amalgamul de etnii, tradiții și obiceiuri, care oferă autenticitate și o bogăție aparte. Pe de-o parte, avem bucătăria deltaică, cu preparate pe bază de pește, cu influențe rusești și ucrainene, și în același timp avem bucătăria dobrogeană, un amalgam de rețete cu influențe românești, rusești, bulgărești, turcești, tătare, machedonești, grecești etc.
Ca o avanpremieră a discuțiilor din cadrul evenimentului „Vinuri și bucate dobrogene @La Liman”, prima seară a venit cu o cină dobrogeană multietnică „interpretată” în viziunea lui Chef Ileana Braniște. Meniul, denumit sugestiv „Dobrogea în bucate @La Liman – cu vechi și nou”, a cuprins: șuberek, lapți și icre cu pudră de alge; supă groasă și aromată de raci; tochitură de porc cu midii; sărmăluțe de berbecuț cu tomate coapte și vânătă confiată; „dobrogeană” cu brânzeturi maturate și fructe confiate, toate preparatele fiind însoțite de vinuri din regiune – de la Crama Histria, Crama Rasova, Domeniul Bogdan și Via Viticola Sarica Niculițel.
Călătoria gastronomică a continuat cu o cină la Ivan Pescar, prilejuită de către Teodor Frolu, Arhitect și Vicepreședinte Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, care a cuprins o serie de preparate ce relevă, de asemenea, bogăția culinară a locurilor: platouri cu sardeluțe și rapane marinate, pește afumat și știucă umplută, binecunoscuta salată șuba, dar și un imens crap la proțap pe pat de cartofi, iar ca desert plăcinte dobrogene.
Următoarea destinație culinară a fost Pensiunea Alexandru și Alexandra din satul Mila 23, unde s-a ajuns, după vizitarea Muzeului Ivan Patzaichin, cu o barcă deschisă a agenției Descoperă Delta Dunării. Drumul pe canalele Dunării a fost „întreținut” chiar de către proprietarul agenției, Iliuță Goean, bun cunoscător al faunei și florei celui mai tânăr pământ din țara noastră. La Alexandru și Alexandra s-a pus pe masă un prânz tipic Deltei: o minunată ciorbă de pește, care în mod tradițional se realizează din minimum cinci specii de pește și din care întâi se mănâncă carnea, iar zeama separat, și un caras prăjit însoțit de mămăligă și de celebrul sarmuzac lipovenesc, pe care cunoscătorii îl adaugă și în ciorba de pește.
Inițiative ce sprijină comunitățile din zonă
Teodor Frolu, Arhitect și Vicepreședinte al Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23, este poate cea mai cunoscută „voce” a Deltei Dunării, susținând și promovând cu perseverență conceptul de turism lent, cu accent pe păstrarea și dezvoltarea autenticității locale și pe îmbunătățirea calității vieții în comunitățile din zonă. Inițiativele derulate de asociație vizează exact aceste obiective, iar cea mai relevantă este, cu siguranță, Muzeul Ivan Patzaichin – Centru de Inovare Comunitară, inaugurat în luna mai a acestui an în curtea vechii case a părinților lui Ivan. Muzeul, materializat într-un turn de 18 metri, reprezintă un memorial care celebrează succesele celebrului sportiv, găzduind medaliile, trofeele, amintirile, fotografiile din activitatea și viața sportivului. Este expusă inclusiv celebra pagaie ruptă, mai exact crăpată, din calificările la Jocurile Olimpice de la München – 1972.
Potrivit reprezentanților asociației, muzeul se poziționează drept un pilon esențial în viața comunității, militând pentru încurajarea și exprimarea culturii și tradițiilor lipovenilor din Mila 23, iar Centrul de Inovare Comunitară din cadrul muzeului organizează diverse evenimente. Aici au loc atât seri de film și muzică, cât și activități dedicate copiilor din satele Mila 23, Crișan și Sulina, de la ateliere muzicale cu harmoșca, un instrument tradițional al rușilor lipoveni și înrădăcinat în cultura Dobrogei, până la ateliere în care pot explora lumea programării și roboticii.
Revenind la gastronomie, trebuie reamintit că Asociaţia Ivan Patzaichin – Mila 23 este organizaţia care a militat pentru lansarea și constituirea unui cadrul legal şi fiscal pentru înfiinţarea Punctului Gastronomic Local – o gospodărie rurală a cărei singură activitate să fie pregătirea de reţete tradiţionale şi servirea unui număr mic de turişti, chiar în casa unde se găteşte. Primul PGL din Deltă a fost deschis chiar în Mila 23, de către localnica Lucica Buhaev, iar în prezent județul Tulcea se află în top trei la nivel național din punctul de vedere al numărului de puncte gastronomice locale.
Între bucătăria deltaică și specialitățile ovine și marine ale sudului
de Cezar Ioan, Publisher Vinul.ro
Cel mai vechi și cel mai nou tărâm al Europei, cum se prezintă Dobrogea, oferă o bogăție deosebită în ceea ce privește condițiile de cultivare a viței-de-vie. Se disting două mari zone, din acest punct de vedere: nordul regiunii – Măcin, Sarica Niculițel, Tulcea, Babadag, Histria, Cogealac – și sudul ei – Cernavodă, Medgidia, Aliman, Adamclisi, Rasova. Dacă nordul Dobrogei e caracterizat de vinuri cu aciditate și mineralitate mai mare, arealele din sud excelează prin caracterul fructat, aciditatea moderată și o impresie generală mai catifelată. Aligote-ul, Sauvignon Blanc-ul și Băbeasca neagră sunt creditate de specialiști cu cele mai înalte calități în nord, în timp ce Chardonnay-ul, Muscat Ottonel-ul, Syrah-ul și Feteasca neagră sunt vedetele sudului. Însă merită să reținem că tehnologiile moderne – instalațiile de răcire-încălzire, biotehnologiile etc. – pot face ca aceste diferențe să devină insignifiante, în funcție de decizia enologilor care transformă strugurii în vin.
Și în ceea ce privește diversitatea abordărilor productive și comerciale, Dobrogea oferă o remarcabilă diversitate: de la prezența unor companii care operează pe suprafețe mari și se adresează publicului larg național și internațional, precum Murfatlar, Viișoara, Ovidius Mercado ori Via Viticola Sarica Niculițel, până la crame boutique de numai câteva hectare, de nișă, precum Crama Histria, La Sapata sau Lebăda neagră. De la producție convențională, industrială, la crame bio – una dintre acestea chiar biodinamică, unicat în România, Domeniul Bogdan de la Medgidia.
Delta Dunării, în nordul Dobrogei, reprezintă probabil cea mai cunoscută zonă turistică a României pe plan internațional, iar acest fapt se datorează, pe de-o parte, caracteristicilor naturale unice, iar pe de altă parte, specificului gastronomic și de locuire a unui astfel de ecosistem în care numeroase etnii și-au împletit destinele de-a lungul secolelor. Specialitățile pe bază de pește proaspăt sau conservat prin diverse metode pregătite în armonie cu tradițiile fiecărui loc și fiecărei comunități – între care morunul, știuca și șalăul sunt cele mai apreciate – oferă „scenografia” perfectă în care vinurile albe seci din regiune să strălucească.
Pe litoralul sudic al Mării Negre calcanul, zarganul și midiile sunt protagonistele oricărei mese cu tematică marină, în timp ce berbecuțul, cârnații după rețete tătărești ori turcești, brânzeturile de oaie, șuberecurile și plăcintele reprezintă specificul continental al regiunii. Alături de o asemenea diversitate culinară, vinurile albe sunt consumate într-o proporție mai echilibrată cu cele roșii, astfel încât chiar dacă spectacolul naturii diferă mult de cel deltaic, cel gastronomic e fascinant.
Și, dacă tot ne permite contextul, aș trage o concluzie cu valoare de îndemn: să punem cât mai bine în valoare cu toții, atât gazde, cât și musafiri ai Dobrogei, specificul local! Fără Beef Wellington sau paste italienești cu vongole ori homar pe malul mării, fără somon sau sau doradă mediteraneeană în Deltă! Fără tomate din Turcia ori din Spania când nu e sezonul lor în România și, pe cât posibil, acordând prioritate vinurilor din zonă – veritabile bijuterii gustative atunci când sunt puse pe masă și împărtășite cu jovialitate de gazde primitoare către clienți care bat drumul până aici pentru a descoperi ceva ce nu au și la ei acasă, pentru a experimenta „spiritul autentic al locului”.
