City Grill, grup ce reunește unele dintre cele mai importante restaurante de pe piața locală precum: Caru’ Cu Bere, Hanu’ lui Manuc, Pescăruș, Hanul Berarilor, Trattoria Buongiorno sau City Grill, și-a reconfigurat strategia de funcționare într-un timp record, de circa o săptămână. Din cele 18 locații și o platformă de productie, în prezent funcționează platforma de producție City Grill pentru relația cu instituțiile și marii retaileri, platforma proprie de livrări Alo4Food și City Grill Family, livrări pentru familii. L-am invitat pe Daniel Mischie, CEO City Grill, la o discuție despre primele estimări privind impactul crizei pe termen scurt și mediu, despre soluțiile implementate pentru a-i sprijini pe cei aproape 1.200 de angajați ai grupului, precum și despre măsurile ce ar trebui luate de stat pentru impulsionarea industriei ospitalității după ridicarea restricțiilor.
Cum v-a afectat până în acest moment criza generată de pandemie?
Lucrurile păreau puțin mai complicate la început. Ne-am făcut calcule, luând în considerare trei scenarii, scăderi de 50%, 70%, 90%. Într-un final, lucrurile au ajuns extrem de simple, am ajuns la o scădere de 97% din vânzări. Înainte de Ordonanța nr. 1 erau 1.100 de oameni activi în operațiuni, iar în prezent avem doar 40. Această contracție vine după 12 ani în care am înregistrat creșteri double digits. Poate din acest motiv scăderea este dramatică.
Aș spune că, odată cu prima ordonanță, restaurantele au fost în situația turiștilor prinși pe plajă de tsunamiul din 2004. Fără șansă. Însă am reușit să ieșim din starea de lockdown și să ne pliem pe noi linii de business.
Cum funcționează în acest moment Grupul City Grill?
Din cele 18 locații și o platformă de producție, astăzi mai funcționează doar platforma de producție City Grill pentru relația cu instituțiile și marii retaileri, platforma proprie de livrări Alo4Food și City Grill Family, livrări pentru familii. Aceasta este situația, pe scurt. City Grill a avut puterea ca, în mai puțin de o săptămână, să se transforme total, trecând de la restaurante a la carte la ecommerce, delivery și catering. Echipa City Grill a fost absolut fantastică din acest punct de vedere. Implicare totală, inovativi, altruiști și loiali. Transformăm această criză într-o oportunitate și încercăm să ne adaptăm la noile condiții.
Care este situația în ceea ce privește angajații şi ce soluții ați aplicat?
City Grill are o echipă de 1.200 de oameni, din care 1.100 fac parte din departamentul de operațiuni, bucătari, ospătari etc. Inițial, grupul a avut un program propriu de suport financiar, după care l-am pliat pe programul de suport guvernamental. Preocuparea noastră principală este securitatea financiară a angajaților pe termen mediu (o perioadă cuprinsă între 3 și 5 luni ) și lung (12 luni). În prezent, concentrându-ne pe cele trei direcții (delivery, catering pentru instituții și retail, delivery pentru familii) avem 40 de oameni activi și câțiva extrem de activi, în sistemul de work from home. Suntem foarte atenți la toți membrii echipei. Sunt principala noastră preocupare. Aș vrea să precizez că cei care sunt activi sunt cei care au solicitat acest lucru, sunt cei care doresc să activeze în această perioadă. De asemenea, există și o tură de rezervă pentru situațiile neprevăzute.
În aceasta perioadă, comunicarea este mai importantă ca oricând. Drept urmare, suntem aproape de toată echipa prin platforma de comunicare a grupului, #becitygrill. Pe această platformă angajații interacționează și comunică în funcție de mai multe zone de interes: training, hobby-uri, știri, noutăți din companie etc. Încercăm să fim prezenți permanent și acest lucru este important pentru fiecare dintre noi și pentru unitatea echipei.
Cum apreciați activitatea platformelor online de livrări de mâncare? Este o opțiune viabilă pentru operatorii de restaurante?
Este o zona nouă, cu care ne obișnuim și în care încercăm să ne acomodăm afacerile. Din acest model de business, noi reprezentăm o treime, dar avem cea mai mare expunere. Celelalte două treimi, partenerii-platformă și livratorii, au expunere și responsabilitate mai mici. Operatorii de restaurante, împreună cu platformele dedicate de delivery încearcă să țină această piață în viață, pe întreaga perioadă a stării de urgență. Sunt parteneri cu care lucrăm responsabil, și alături de care ajungem mai ușor și în siguranță în casele clienților noștri. Livrăm și prin resurse proprii, umăr la umăr, cu aceste platforme. Forța de vânzare proprie a ajuns să reprezinte în prezent circa 67% din businessul nostru de delivery.
Cât de mult considerați că sprijină industria horeca măsurile implementate până în acest moment de către Guvern? Ce măsuri credeți că ar trebui luate odată cu ridicarea restricțiilor?
Am fost încă de la început în prima linie de discuții cu autoritățile centrale. La prima întâlnire cu Primul ministru și alți membri ai Guvernului am avut două solicitări imediate: șomajul tehnic și fluxuri finaciare pentru working capital și investiții. Ambele au fost legiferate, ulterior corectate, în urma feedback-ului. Așteptăm să vedem normele de acordare a fluxurilor financiare. Suntem membri în grupurile de lucru și într-un permanent dialog cu autoritățile centrale. Luptăm pentru supraviețuirea acestei industrii. Suntem avantajați de faptul că la Ministerul Economiei sunt doi secretari de stat care provin din zona antreprenorială, Liviu Rogojinaru și Răzvan Pîrjol, ultimul provenind chiar din zona horeca. Au înțeles extrem de bine problemele noastre. La cele mai recente discuții cu doamna Viceprim-ministru Țurcan, am solicitat: normele de acordare a creditelor garantate și cu dobândă subvenționată de stat, bonusuri pentru cei care muncesc în această perioadă, anularea impozitului forfetar pe întreaga industrie, obligativitatea centrelor comerciale de a suspenda contractele de închiriere pe perioada stării de urgență și norme care să impulsioneze industria ospitalității în momentul revenirii. Acestea ar putea fi: trecerea de la facilitățile fiscale ale acestei perioade la taxele obișnuite într-o perioadă de timp cuprinsă între 6 și 12 luni și folosirea bonurilor de masă numai în unitățile de tip restaurant și numai pentru masa caldă. Din păcate, foarte puține autorități locale au răspuns solicitărilor noastre. Aici încă mai avem de lucrat. Suntem parteneri puternici cu FIHR și ANAT, iar acest lucru ne conferă o reprezentativitate solidă în fata autorităților.
Care credeți că vor fi efectele pe termen mediu și lung asupra României, în general, și asupra industriei restaurantelor, în particular?
Pentru restaurante, anul 2020 este compromis și cel mai probabil piața va înregistra o scădere de 50% față de 2019. Pe trimestre, estimările arată trei luni pe zero, trei luni la un nivel de circa 30% față de 2019, urmate de alte trei luni la un nivel de 70% față de 2019. Ca număr de restaurante, cred că 40% din ele vor considera restartul aproape imposibil. Este vorba de cele care se bazau pe credit furnizor. În ceea ce privește forța de muncă, piața va dispune de candidați atât din restaurantele care nu vor reuși să se restarteze, din mici businessuri care nu vor reuși să supraviețuiască, cât și dintre cei care au revenit din afara țării. Industria va fi mai bună, mai calitativă și mai puternică. Această criză ne-a unit mai mult ca niciodată ca industrie și ca echipă.
Ce mesaj ați adresa profesioniștilor din întreaga industrie horeca?
În prezent, la 30 de ani de la Revoluție, suntem peste 30.000 de restaurante în țară. Traversăm acum cel mai dificil moment, plin de incertitudine. Vom trece peste această perioadă împreună și vom fi mai puternici, mai înțelepți. Prin HORA, suntem parte din comitetele de lucru la nivel central și suntem tratați drept una din cele mai importante industrii. Sunt recunoscător operatorilor care s-au implicat cu resurse în susținerea și promovarea intereselor HORA. De asemenea, felicitări tuturor acelora care, într-o situație extrem de dificilă, au găsit resurse umane și materiale să sprijine spitalele și societatea românească în general. Caracterul și generozitatea se văd cel mai bine în situații de criză.
