Designul hotelier, atat interior cat si exterior, este adesea cel mai eficient mod de a face o prima impresie clientilor. Este, de asemenea, un mod de diferentiere intre branduri. Analizam tendintele macro si micro ale designului hotelier, care vor avea un impact semnificativ asupra perceptiei oaspetilor.

Prima parte a materialului trateaza componentele macro ale designului, care, in timp, vor deveni elemente de baza in industria ospitalitatii. Macro-trendurile afecteaza arhitectura, ingineria si designul la scara larga, reprezentand o oportunitate excelenta pentru management, ingineri, arhitecti si designeri de interior sa afle ce va fi pe val anul viitor.
Macro Trend 1 – materiale naturale si design biofilic
Aici nu este vorba de integrarea unei cantitati mai mari de plante decorative in locatie, ci de mult mai mult: hotelurile incep sa inteleaga multiplele beneficii ale designului biofilic, care consolideaza imaginea brandului si experienta oaspetilor, evidentiind proprietatile de wellnes si well-being asociate cu aceasta tendinta.
Biofilia este teoria care spune ca oamenii au o tendinta innascuta de a cauta natura, elementele asociate cu ea si formele de profil. Designul natural si biofilic se bazeaza pe cateva principii, printre care: expunerea la lumina naturala, camere cu vedere/priveliste cu natura, modele arhitecturale inspirate din natura, utilizarea de materiale obtinute din surse sustenabile, gradini verticale si pereti verzii „vii“, expunerea directa si indirecta la natura.
„Acest concept devine tot mai apreciat si adoptat de companii din orice domeniu. Domeniul wellness si well-being a devenit deja mainstream, o tendinta care, cu siguranta, nu se va opri in viitorul apropiat,“ explica Kenneth Freeman, director de inovatie al companiei de design Ambius.
Pe masura ce spatiile cu design inspirat din natura vor castiga teren atat hotelurile economy cat si cele de lux vor culege beneficiile asociate cu aceasta tendinta, inclusiv scaderea factorilor de stres, o mai buna calitate a aerului, costuri energetice mai mici, precum si review-uri mai bune din partea clientilor. De altfel, intr-un studiu recent, care a analizat opiniile oaspetilor din hotelurile traditionale versus cele cu design biofilic, s-a observat un grad mult mai mare de satisfactie pentru cei din a doua categorie.
„Hotelierii sunt constienti ca elementele inspirate din natura sporesc starea de bine si confortul oaspetilor, motiv pentru care acesta va fi un trend in crestere anul viitor. In plus, elemente cum ar fi peretii cu plante sau panelurile acoperite cu muschi de padure aduc un factor <wow> si un beneficu pentru locatie“, explica Joanne Craft, expert designer.
Macro Trend 2 – accent pe factorul local
Se pune din ce in ce mai mult accent asupra obiectelor artizanale, create manual, obtinute din surse locale, iar acest lucru nu se aplica doar alimentelor sau zonei retail, ci si industriei ospitalitatii, pe masura ce hotelierii recunosc cererea de a prezenta produse si arta locala.
„Prezentarea unor lucrari ce apartin artistilor locali este un mod de diferentiere pentru hoteluri. Oaspetii vor observa imediat atunci cand o locatie transmite un sentiment unic, local si creat manual. Acest trend a dus la achizitionarea de produse create de artizani, care incorporeaza in design elemente autohtone si autentice. Desi ar putea parea minor, impactul asupra perceptiei proprietatii din partea clientilor este major,“ explica Joanne Craft.
Un studiu al Asociatiei Boutique & Lifestyle Lodging (BLLA), facut pe un esantion de 1.000 de hotelieri, demonstreaza ca „oaspetii cauta experiente suplimentare, unice, nu trase la indigo. Sunt interesati sa cunoasca <locul>, nu doar facilitatile oferite de hotel“. In acest mod se explica, cel putin partial, succesul portalurilor de tip Airbnb, care ofera o experienta de cazare autentica, tipica pentru orasul in care se afla locatia. Cresterea acestui trend a dus la cunoscuta miscare „from farm to table“, aplicabila restaurantelor, care presupune gatirea de preparate achizitionate zonal (sau crescute in gradina proprie a locatiei), avand un succes fenomenal in randul generatiei „millennials“, care prioritizeaza sustenabilitatea si responsabilitatea sociala.
Macro Trend 3 – spatiu de cazare/spatiu de munca
Unul dintre cele mai noi si inovatoare concepte, care se va extinde in viitor, este reprezentat de imbinarea spatiului de cazare cu cel de munca. Deja in America de Nord apar tot mai multe locatii de acest gen, care creeaza spatii atat pentru munca, dar si pentru relaxare, si provine din dorinta clientilor de a avea mai multe oportunitati sociale si de conectare interumana.
„Calatorii de afaceri folosesc tot mai des spatiile special amenajate pentru munca, in cadrul hotelurilor, lucru care creste cererea pentru acestea. Momentan, majoritatea acestui gen de zone se regasesc sau chiar inlocuiesc lobby-urile hotelurilor,“ spune Janice Nath, designer.

Zonele de munca/cazare incep timid sa schimbe focusul principal al industriei ospitalitatii, de la simple camere pentru oaspeti la locuri publice, cum ar fi lobby-urile, intr-un efort de a se pozitiona ca hub-uri de social engagement, entartainment si networking pentru oamenii de afaceri. Aceasta idee nu este una noua, insa adaugarea de spatii de lucru in lobby-urile unora dintre cele mai importante branduri hoteliere, schimband in acest fel functionalitatea acelor zone, poate fi considerata un trend major.
Spatiile de tip „co-working“ sunt caracterizate de factori precum: zone cu statii de lucru/computere, versatilitate, echilibru intre lux si functionalitate, tehnologie de ultima generatie, wi-fi de mare viteza, echipamente video, concept de tip „open space“.
In mod similar, spatiul de tip „co-living“ reprezinta o tendinta in crestere, fiind in acelasi timp unul dintre cele mai controversate concepte din ospitalitate, avandu-si radacinile in principiile „sharing economy“ reprezentate de Airbnb si Uber. Popularizata in Europa si Asia de Sud-Est, ospitalitatea de tip „co-living“ se inspira din traditia hostelurilor, extrem de numeroase in zonele mai sus mentionate. Cu toate ca au o ideologie similara cu hostelurile, hotelurile „co-living“ au mult mai multe spatii de cazare, sunt mai scumpe si pot varia de la locatii medii la luxoase. In intreaga industrie, hotelurile de acest gen au capatat o importanta in crestere, tinand cont ca lantul international AccorHotels investeste intr-un nou brand „co-living“ numit Jo&Joe, lucru care reflecta cresterea cerintei din partea nomazilor digitali, a celor care lucreaza de la distanta si a calatorilor de afaceri. Nu in ultimul rand, printre principalii factori care influenteaza dezvoltarea acestui trend, se numara atragerea de calatori de afaceri care aduc peste 280 miliarde dolari anual, dar si afluxul generatiei „millennials“, care, in America de Nord, reprezinta principalul motor de crestere a spatiilor „co-living, co-working“.
Articol scris de Zack Sterkenberg, compania de design Ambius/Traducere si adaptare: Dan Orehov











