Co-organizatoare a celei de-a treia ediții a târgului de vinuri RO-Wine, Marinela Ardelean, consideră că producătorii românii mai au multe de făcut pentru atragerea consumatorilor români, dar că, în același timp, a sosit momentul să își unească forțele pentru a promovoa cum se cuvine vinul româneasc în afara țării.
Din ce țări provin participanții internaționali și ce îi atrage la festivalul RO-Wine?
Cele mai multe vinuri vor proveni din Italia, Franța, SUA, România și Moldova. Va fi și o secțiune specială fiind dedicată vinurilor „extreme” – vinuri provenite din podgorii amplasate în zone mai puțin obișnuite, fie foarte mult spre Nord, fie la altitudini mari, fie în zone cu un regim de umiditate diferit.
Cred că principalul interes al producătorilor implicați este cel comercial, România fiind, totuși, una dintre piețele mari și promițătoare ale Uniunii Europene. În mod evident, conceptul festivalului i-a convins pe cei mai mulți dintre ei că nivelul pieței a ajuns la un grad suficient de sofisticare astfel încât să se implice. Fiecare vin, fiecare podgorie are drept reprezentant proprietarul cramei, pentru ca povestea vinului să fie spusă complet și corect.
Cum își propune festivalul RO-Wine să îmbunătățească apetitul românilor pentru consumul vinului de calitate?
În primul rând prin felul în care a fost făcută selecția, nu doar a producătorilor, ci și a vinurilor. Ne-am asigurat că ajung în fața vizitatorilor doar acele vinuri care pot contribui la educarea gustului, pentru toate genurile de clienți, de la consumatori ocazionali de vin până la cunoscători. Însă, există mai multe tipuri de întâlniri în cadrul festivalului, nu doar cele dintre vizitatori și vinuri sau producători, ci și cu experți internaționali care vor susține masterclass-uri.
În funcție de ce criterii aleg vinurile proprietarii din horeca? Diferă selecția vinurilor internaționale față de cele românești?
Dincolo de categoriile de preț în care funcționează restaurantele – pentru că trebuie să existe o adecvare a prețului vinului cu prețul preparatelor – cred că România are o piață horeca scindată între două tipuri de liste de vin – cele profitabile și cele conceptuale, car, din păcate, se întâlnesc prea rar. Listele profitabile sunt construite în funcție de ofertele producătorilor și distribuitorilor, și sunt orientate după discounturi, exclusivități, bonusuri și alte avantaje financiare. Nu este nimic de condamnat – esența unei afaceri este profitul, însă asemenea practici riscă să ducă piața într-o stare de încremenire, de captivitate sub imperiul acelorași etichete. Există, însă, și restaurante care, fie în funcție de gusturile proprietarilor, fie cu ajutorul unui consultant sau somelier, încearcă să dezvolte un concept, să găsească puntea între gastronomie și oenologie care să-i producă maximum de plăcere și o experiență memorabilă clientului final.
Ce urmăriți prin inițiativa de anul acesta de a acorda o atenție deosebită operatorilor horeca?
În primul rând, ne dorim să le oferim oportunitatea de a intra în contact cu struguri, vinuri, producători sau regiuni pe care nu le cunosc neapărat foarte bine. Acest simplu fapt este în măsură să îi ajute să evalueze mai clar, cu spirit critic, oferta existentă în prezent pe piață, atât ca prețuri, cât și ca valoare intrinsecă a vinurilor. De asemenea, vor avea ocazia să guste și vinuri, selecționate de noi, ale unor producători consacrați din România, pe care poate nu au avut șansa să le întâlnească până acum, în ideea că poate, pentru unii, a venit momentul să-și actualizeze meniurile și să le permită și producătorilor autohtoni un acces mai generos pe listele de vin. Dar sunt mult mai multe aspecte legate de târg: dorim să oferim o experiență complexă și, pe cât se poate, completă a universului vinului și gastronomiei, un eveniment de la care să pleci mai bogat, măcar în capitalul de informații.
Cum arată profilul consumatorului de vin din România? Pe ce criterii alege vinul, cum își formează gustul?
Se spune că românul e primitiv, că este legat de vinul de buturugă și hibrizii bunicului sau dependent de vinul roșu demidulce. Nu spun că nu există și acest profil de consumator, însă evoluția din ultimii ani este vizibilă. Avem un nucleu solid de consumatori inițiați, avem o clasă întreagă de consumatori care experimentează, care descoperă și povestesc mai departe – nu doar de vin, ci și de experiențe culinare sau de îmbinare a vinului cu bucătăria. Aceste lucruri se perpetuează, se transmit către toți consumatorii, iar piața evoluează. Piața de astăzi nu mai are nicio legătură cu cea de acum 20 de ani. Din păcate, dificultățile economice globale fac ca unul dintre criteriile pentru alegerea vinului, dacă nu chiar cel mai important, să fie prețul. Din fericire, și aici se constată o diversificare rapidă a ofertei pentru fiecare categorie de preț. Cu cât mai mare este oferta, cu atât mai bine este pentru piață, pentru că un vin foarte bun, pe un palier de preț scăzut, să spunem, îi va forța pe toți producătorii din acel palier să își îmbunătățească performanțele.
Cum își pot îmbunătăți producătorii români șansele de a merge cu vinurile în afara țării, inclusiv în horeca?
Producătorii trebuie să acționeze agregat. Cu sau fără implicarea statului, pentru că această așteptare a sprijinului statului nu a făcut decât să amâne la nesfârșit o campanie necesară de promovare a vinului românesc în afara țării. Producătorii trebuie să realizeze că nu pot face nimic singuri – sunt prea mici și prea puțini într-un ocean global nesfârșit. Împreună, identificând punctele forte ale vinului românesc, alegându-și lideri informali, așa numitele „locomotive”, acționând împreună, indiferent de efortul necesar, au șansa să aibă rezultate remarcabile. Lumea este deschisă vinurilor noi, vinurilor exotice, din zone necunoscute – cum, din păcate, suntem și noi. Momentul este bun, de producătorii noștri depinde tot.
În ce măsură au reușit festivalul RO-Wine și cartea The Wine Book of Romania să îmbunătățească percepția străinilor asupra vinurilor românești?
Nu aș vrea să fac asemenea estimări. Cartea, oarecum din nefericire, a avut ecouri mult mai largi în străinătate decât în țară. Se poate spune că și-a atins scopul, din acest punct de vedere, dar, în ciuda tuturor celor afirmate anterior, cred că producătorii români au încă mult de lucru și cu consumatorii interni. Vinul nu s-a întors încă pe masa românilor, nu și-a redobândit locul și statutul său natural, iar piața noastră, sunt sigură, ar mai putea absorbi încă mult vin autohton. Despre festival – este la cea de-a treia ediție, deci ceva tot am făcut bine. Interesul și prezența importatorilor în căutare de vinuri românești este în continuă creștere, iar numărul vizitatorilor străini la RO-Wine rămâne unul relevant.
