Crama Carastelec vrea ca 75-80% din productia de pe cele 22 de hectare de vita de vie ale sale sa ajunga in spumantele premium Carassia si in vinurile petiante Frizza, fiind astfel prima crama boutique din Romania orientata catre spumante, pentru care a primit deja recunoastere internationala.
Fara sa fie un segment cu cresteri mari, piata spumantelor premium a urcat constant si a atras producatorii de vinuri linistite care au lansat si continua sa lanseze spumante fermentate in sticla, prin metoda traditionala sau fermentate in tancuri de inox, prin metoda Charmant, ridicand constant calitatea medie a produselor de pe aceasta piata.
Cei mai multi vad insa spumantele ca pe un produs secundar, care sa le completeze portofoliul cu o bautura distinsa, eleganta, rafinata. Prezenta pe piata cu vinurile linistite din 2014, Crama Carastelec din judetul Salaj a lansat primele sale spumante, cele pentru care a fost de fapt infiintata, abia anul acesta.
Insa spumantele Carassia reprezinta gama-fanion pentru Crama Carastelec si, de ce nu, una din referintele pietei spumantelor premium romanesti.
Crama se afla pe una dintre colinele din apropierea localitatii Carastelec din judetul Salaj. Logo-ul firmei descrie cel mai bine forma plantatiei de vita de vie, asezata intr-un amfiteatru natural cu expunere sudica, marginit de padure in partea nordica, care ii asigura un microclimat propice cultivarii soiurilor destinate vinurilor din care sunt facute spumantele.
Locul a fost ales, in 2004, de catre Tibor Gal, unul dintre cei mai titrati vinificatori din Ungaria, care a lucrat si in Toscana unde, pentru una dintre creatiile sale, a primit din partea Wine Spectator titlul de cel mai bun vin din lume. Tibor Gal a murit, un an mai tarziu, intr-un accident de masina, insa ceilalti parteneri ai sai, cinci antreprenori din Ungaria, dintre care doi detin crame si in Ungaria, au mers mai departe cu proiectul.
Acestia au finalizat achizitia parcelelor de teren abia in 2008. In 2010 terenul a fost curatat, au fost luate fonduri de reconversie de la Uniunea Europeana, iar in 2011 au inceput plantarile. In prezent Crama Carastelec are pe rod 22 de hectare de vita de vie, cea mai mare suprafata, de 8,4 hectare, fiind plantata cu Pinot Noir, principalul soi din care sunt vinificate spumantele. Celelalte soiuri plantate sunt Feteasca Regala, Rhein Riesling, Pinot Gris, Chardonnay.
In 2011 s-a inceput constructia cramei. Primele vinuri, lansate in 2014, au fost vinurile linistite sub brandul Vinca. Sunt vinuri albe, proaspete, cu gust intens si aciditate ridicata. Pe langa acestea, crama produce si doua vinuri mai elaborate, baricate in jur de sase luni. Acestea sunt Vinca Sophia (Chardonnay) si Vinca Benedict (Pinot Noir), de altfel singurul vin rosu al Cramei Carastelec.
In urma cu doi ani, Carastelec a lansat gama Frizza, vinuri petiante, slab acidulate, disponibile in variantele alb si roze. Vinurile, disponibile in varinatele alb si roze sunt fermentate in tancuri de inox prin metoda Asti, fara adaos suplimentar de dioxid de coarbon, fiind gandite in special pentru tineri.
Spumantele Carassia au fost lansate abia in acest an. Gama cu cele trei variante ale sale, Blanc de Blancs Brut, Rosé Brut si Classic Extra Brut, sunt obtinute prin fermentarea in sticla, fiind tinute la maturat cel putin 20 de luni.
Calitatea spumantelor Carassia a fost confirmata si prin cele doua medalii obtinute anul acesta in cadrul The Champagne & Sparkling Wine World Championships (Campionatele Mondiale de Sampanii si Vinuri Spumante)
Carastelec este, de altfel, singura crama boutique din Romania echipata complet pentru productia si imbutelierea spumantelor, alte crame mai mici care produc spumante preferand sa le imbutelieze in Italia.
Anul acesta crama a produs 140.000 de litri de vin, cea mai mare parte a vinurilor fiind destinate pietei interne. Carastelec vrea insa sa exporte spumantele si pe pietele cel mai bine cunoscute de proprietari, Ungaria si Austria.
Pe langa investitiile deja realizate, proprietarii cramei vor construi, intr-o localitate alaturata, o pensiune cu sase camere, o investitie de 220.000 de euro din care 90% reprezinta fonduri europene nerambursabile.
