Dragoș Anastasiu, antreprenor cu experienţă de peste 25 de ani în turism, consideră că abia din 2023 piaţa va începe să simtă cu adevărat un reviriment, mai ales pe partea de business travel. Într-o discuţie despre dialogul cu autorităţile, estimări despre contractarea pieţei și situaţia antreprenorilor din România, susţine că, dincolo de dificultăţile inerente, această perioadă poate reprezenta o oportunitate de consolidare a businessurilor, atât prin investiţii și fuziuni, cât și prin perfecţionare și atragerea unor specialiști valoroși.
Cum a fost 2020, per total, dar și pentru cele două locații, Green Village Resort și Valea Verde Retreat?
Din fericire, am putut să privesc cu calm tot ce se întâmplă, pentru că pandemia m-a prins cu resurse și astfel nu am fost obligat să iau decizii rapide sau pripite. În plus, am avut parte de noroc, mă refer la faptul că cele două locații s-au pretat perfect noilor cerințe. Ambele se potrivesc ideii de izolare, astfel că de la mijlocul lui iunie până în octombrie nu am făcut față cererilor. Cu toate lunile de pauză, reușim să nu avem pierderi majore, dar nici profit. Primele estimări arată, pentru Green Village, o scădere a cifrei de cel puțin 10%, în condițiile în care era previzionată o creștere de circa 20%. Iar situația este similară pentru Valea Verde Retreat.
Din punctul de vedere al industriei, cum credeți că a fost perceput acest an?
Pentru industrie a fost extrem de dificil și provocator. M-am implicat în multe inițiative și acțiuni de susținere a jucătorilor din industrie, mai ales a agențiilor de turism, atât prin dialogurile purtate cu autoritățile, cât și prin declarații publice. Mi-am asumat acest rol care m-a umplut de satisfacție pentru că, alături de alți profesioniști, am reușit să facem ceva pentru industrie. Într-adevăr, există o incertitudine și o lipsă de predictibilitate care te fac să te retragi, ceea ce nu e bine. În general, este bine ca atunci când industria se contractă să investești. Dar trebuie să poți, adică să ai rezerve deoparte sau să ai acces la finanțe. Ceea ce este greu. Ar fi fost bine ca toți să găsim soluții, însă au fost mulți care s-au speriat și au închis, iar astfel industria s-a contractat puternic.
Care ar fi primele estimări în ceea ce privește contractarea pieței?
Pentru agențiile de turism, apreciez o scădere de circa 70% a cifrei de afaceri, iar pentru tot ceea ce înseamnă transport aerian, chiar mai mult. Restaurantele o duc ceva mai bine, pentru că au mai funcționat, însă hotelurile de oraș, de exemplu, cred că sunt undeva sub 20% din cifra de afaceri anuală. Este o situație dramatică cu adevărat.
Din punctul dvs. de vedere, cum au gestionat autoritățile situația?
Lucrurile sunt nuanțate și trebuie să le vedem ca atare. În primul rând, o parte bună a fost reprezentată de deschiderea la dialog, disponibilitate și dorința de a face. Trebuie însă să ținem cont că, la fel ca și industria, statul nu a avut și nu are resurse. Drept urmare, s-a mers pe priorități. Având în vedere că România este o țară cu resurse limitate, consider că s-a mișcat destul de bine în contextul european. Au fost măsuri care au funcționat bine, iar altele mai puțin bine, pentru că au fost probleme de implementare. Iar aceste probleme vin din felul în care funcționează aparatul de stat și din cauză că studiul de impact nu a fost făcut cu toate părțile implicate la masă. Per total însă, față de alte țări, suntem dezavantajați. De exemplu, în Germania, agențiile beneficiază deja de la al treilea val de ajutor, în timp ce la noi nu s-a finalizat nici primul.
Sunt șanse să vină acum autoritățile cu soluții rapide și eficiente?
Nu prea sunt șanse. Însă, atunci când vrei, poți găsi soluții. În primul rând, statul român ar trebui, chiar în lipsa sa de resurse, să-și plătească datoriile către mediul privat. În același timp, tot ce este facturat de noi către stat, ar trebui plătit rapid, astfel încât să existe bani în economie. Ar putea, de asemenea, să scadă cota TVA în horeca, inclusiv la incoming, să debirocratizeze sistemul, astfel încât noi să avem mai mult timp pentru strategie și implementare. Trebuie identificate și măsuri de compensare imediate, mai sunt multe lucruri de făcut, iar dialogul cu autoritățile continuă. E greu când se schimbă echipa, dar suntem perseverenți. Până la urmă, industria trebuie să funcționeze.
Avem acum vaccinul. Când va începe industria să-și revină?
Cred că atât vaccinul, cât și imunizarea prin boală, care va continua, ne vor elibera din punct de vedere mental și vom deveni mai optimiști. Pentru multe segmente din industrie soluția va fi, cel mai probabil, fie vaccin, fie un test făcut cu maximum 24 de ore înainte, iar această regulă va fi implementată inclusiv la nivel european. Dar nu trebuie să ne amăgim. Ceea ce a fost în 2019 nu va fi nici anul acesta și nici anul viitor. Poate din 2023 vom începe să visăm la ce a fost, mai ales pe partea de business travel. Pe partea de turism de leisure, mă aștept la o vară bună atât pentru agențiile de turism, cât și pentru hotelierii din stațiuni. Va fi greu, în continuare, pentru hotelurile de business din orașe, nu prevăd o reluare a întâlnirilor față în față prea curând. Pe de altă parte, această perioadă reprezintă o oportunitate de consolidare. E o perioadă care te obligă la normalitate. Iar normalitate înseamnă să ai rezerve, să investești, să fuzionezi, să te perfecționezi. Cum spunea Churchill: „Never waste a good crisis”.
O mare provocare a industriei era forța de muncă. Ce credeți că se va întâmpla?
În acest moment, ecuația are mai multe necunoscute. Pe de o parte, sunt românii întorși acasă din străinătate și, pe de altă parte, sunt cei care și-au pierdut locul de muncă și vor să plece în țări unde horeca funcționează. Lucrurile sunt greu predictibile. Va trebui să fim foarte atenți, agili și adaptabili. Cred că va fi un cutremur, dar nu știu încă în ce sens. Este însă un moment bun pentru cei care vor să investească în resursa umană, training și mindset. Oamenii buni trebuie păstrați cu orice preț acum.
Să ne uităm la turismul intern. Ce regiuni vor fi atractive anul acesta?
Cred că turismul sustenabil, care se poate face în zone precum Delta Dunării, Transilvania, Bucovina sau Maramureș, acel turism pe care eu îl iubesc și pentru care am înființat asociația ROBELO (Romanian Best Locations) are un potențial enorm. Desigur, vor rămâne atractive și zonele „tradiționale”, precum Litoralul și stațiunile montane, dar cred că destinații, precum cele menționate, vor fi hitul pentru România. Poate că va exista în continuare acest trend, de mai aproape și mai izolat, iar din martie-aprilie lucrurile se vor îndrepta către ce trebuie.
Spuneați cândva că antreprenorii trebuie să se implice în politică. Aveți o astfel de intenție?
Da, cred că antreprenorii trebuie să se implice în politică. Dar să fii implicat în politică nu înseamnă neapărat să fii în Parlament sau să ocupi funcții în ministere, ci înseamnă să te implici, să ajuți statul să creeze politici publice mai bune și să pregătească oameni mai performanți ca până acum. Din acest punct de vedere, eu fac deja politică de ceva timp. Consider că acesta ar trebui să fie rolul principal al antreprenorilor din România. Dacă oamenii cu spirit antreprenorial și politicienii de profesie vor ajunge să facă echipe, ar fi excepțional. Nu exclud însă să mă implic mai mult public, dacă la un moment dat voi fi solicitat.
Cum arată, în linii mari, planurile de viitor?
Obiectivul principal vizează consolidarea businessurilor actuale, dar în același timp ne uităm atent către noi oportunități. Intenționez să dezvolt un business puternic în zona de hotelărie. Așa cum am creat o rețea de agenții de turism, vreau să dezvolt o rețea de locații tip ROBELO (Romanian Best Locations), fie că sunt implicat ca acționar, fie că nu. Apoi, un proiect care îmi aduce multă bucurie este cel din domeniul educației. Prin compania personală de consultanță sunt implicat în proiectul Super Teach, un program dedicat profesorilor din întreaga țară. Îmi doresc să extind acest proiect și în antreprenoriat, dar și în politică. Oamenii de afaceri, politicienii, jurnaliștii și ONG-urile din România au nevoie de o adaptare a mentalității. Cred că fără o mentalitate deschisă ne lipsește fundamentul pentru o reformă adevărată în această societate.
Dragoș Anastasiu este Președinte al grupului Eurolines, Coordonator al Coaliției pentru Dezvoltarea României, Președinte al Camerei de Comerț Româno-Germane, Membru în boardul Federației Industriei Hoteliere din România, Co-fondator al Alianței Pentru Turism, inițiator al proiectelor SuperTeach și Vreau să fiu antreprenor.
