Impactul gastronomiei și ospitalității românești asupra imaginii de țară, importanța economică (turism și producție alimentară de masă) și implicațiile asupra coeziunii sociale interne și a modului în care se văd românii pe ei înșiși au fost temele abordate de către vorbitorii, din mediul academic și al practicienilor, invitați la prima ediție a Conferințelor „Gastronomia – cu bune, cu rele” organizat de platforma de reflecție și promovare „We Are Romania / You are welcome”.
Scopul demersului, care va avea o continuare în 16 octombrie având ca subiect peștele românesc, este acela de a genera, concret, proiecte, produse, atitudini și acțiuni cu valoare identitară și economică.
La Porțile Orientului, la periferia Occidentului sau…?
Complexele istorice duble – de inferioritate și de superioritate – ale României față de marile bucătării ale imperiilor înconjurătoare; „mărirea” Punctelor de Gastronomie Locală – și riscul decăderii acestora, în lipsa controlului asupra autenticității ingredientelor, sezonalității și tradiționalității rețetelor locale; Puncte de Gastronomie Națională, cu atractivitate internă și externă; legături mai strânse între comunitatea bucătarilor profesioniști și specialiști din alte domenii, pentru a atrage inputuri conceptuale și idei de dezvoltare; transmiterea tradițiilor către noile generații; punerea în valoare a gastronomiilor regionale prin intermediul restaurantelor tematice sau al unor evenimente din București – acestea sunt doar câteva dintre subiectele abordate în 19 septembrie 2024 la restaurantul La Mama – Clubul Țăranului Român din Capitală.
Sub sloganul “Cine mănâncă împreună, rămâne împreună”, în contextul avansat de moderatorul Cosmin Dragomir – acela de „Nouă ospitalitate românească”, care înglobează gastronomia și vizează dezvoltarea unui întreg set de atitudini, standarde și acțiuni de comunicare internă și externă – cei trei membri ai mediului academic prezenți pe scenă împreună cu liderul Asociației Naționale a Bucătarilor și Cofetarilor din Turism (ANBCT) au prezentat atât contextul geografic, istoric și psiho-sociologic, cât și experiențe și concluzii personale privind oportunitățile de viitor pentru ceea ce numim azi “bucătăriile de pe teritoriul actual al României”.
Concluzia de etapă la care au ajuns speakerii (Dr. Adriana Sohodoleanu, gastronom, specialist în sociologia practicilor culinare; Dr. Daniela Popescu, Lector universitar al Facultății de Istorie, Universitatea din Bucuresti; Dr. Miruna Vlada, scriitoare și cercetătoare în Studii Balcanice; Chef Cezar Munteanu, președintele ANBCT) au fost legate de necesitatea și beneficiile unei promovări mai puternice pe plan intern a gastronomiei și ospitalității românești, în afară de promovarea externă. Vorbitorii au punctat un aspect important: bucătăria de pe actualul teritoriu al României, deși este o rezultantă a mai multor influențe (care bucătărie nu este?!?), nu “datorează” nimic acestora, ci poate se poate mândri fără timiditate și fără vreo teamă de a greși că este una originală, atrăgătoare și reprezentativă, cu numeroase elemente importante de diversificare și diferențiere.
Prima conferință „Gastronomia – cu bune, cu rele” de la La Mama – Clubul Țăranului Român a atins și subiectul produsului industrial, exemplificat prin prezența unei colecții de sarmale la conservă provenind din mai mult de 20 de țări, puzzle-uri, obiecte (unele chiar croșetate), timbre, tricouri și cărți dedicate acestora – un set care constituie embrionul unui viitor Muzeu al sarmalelor, unic în lume, pe care scriitorul și activistul Cosmin Dragomir dorește să îl înființeze în România.











