Colţul de rai din sud-estul ţării, Delta Dunării, trece printr-o perioadă a schimbărilor, care nu pot fi decât în bine. Reprezentanţii Asociaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării (AMDTDD), înfiinţată anul trecut, consideră că acest bine constă în dezvoltarea unui turism modern, integrat, cu substanţă, care cuprinde toate elementele pe care zona le are de împărtăşit – peisaje spectaculoase, floră, faună, dar şi obiceiuri, festivaluri, pescuit, gastronomie tradiţională de excepţie.
Cel mai bun turism ce se poate face în Deltă este agroturismul, pentru care, în acest caz, cea mai bună denumire ar fi „pescaturism“, deoarece oamenii locului pot pescui singuri, asigură condiţiile de cazare tradiţionale de deltă şi pun pe masă o mâncare specifică. Bineînţeles că „pescaturismul“ nu asigură un turism de masă, dar Delta nu se pretează la un astfel de turism, din spusele lui Cătălin Țibuleac, preşedintele Asociaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării. Conform acestuia, pe tot cuprinsul judeţului Tulcea există în jur de 9.000 de locuri de cazare autorizate de către Ministerul Turismului, din care în Delta propriu-zisă, în inima ei, sunt doar 6.800 de paturi, ceea ce este mult prea puţin pentru un turism de masă. Este discutabil însă dacă mijlocul Deltei poate susţine mai multe locuri de cazare sau nu.
Cine sunt şi ce doresc turiştii Deltei Dunării
Turiştii Deltei au aşteptări diferite şi, în funcţie de acest lucru, se împart în mai multe categorii. Spre exemplu, turistul Sulinei doreşte să vadă, eventual, o plajă sălbatică, doreşte să simtă altfel marea, fiindcă poate fi foarte spectaculos locul unde se varsă Dunărea în Marea Neagră. De regulă, puţini dintre oamenii care vin la Sulina sau la Sfântul Gheorghe se avântă spre mijlocul Deltei. Alți turiști preferă doar inima Deltei, respectiv Crișanul sau Letea, unde dezvoltarea ar trebui să fie susţinută doar prin „pescapensiuni“.
CITEȘTE ȘI:
Delta Dunării, deschisă pentru vacanța de iarnă
„Indiferent de zona din Deltă unde are loc dezvoltarea, aceasta ar trebui să se facă responsabil, ecologic, să asigure un turism care să se axeze pe tradiţie, prezervare naturală, biodiversitate. Toate acestea trebuie să stea la baza dezvoltării turistice din Deltă, altfel vom avea o regiune foarte frumoasă, dar relativ distrusă. În acest sens, este absolut necesară crearea unor baze de transport lent, cu motoare electrice. De asemenea, trebuie soluţionate problemele legate de definirea unor trasee turistice, de decolmatare a unor canale, astfel încât accesul la anumite locaţii să fie facil.
Sigur, este şi normal să nu ai acces peste tot, fiindcă, până la urmă, vorbim de o rezervaţie care are zone strict interzise, unde viteza de deplasare este reglementată prin lege, aceasta fiind distrugătoare pe canalele mici“, spune Cătălin Țibuleac, preşedintele AMDTDD.
În ceea ce priveşte turiștii străini, cei mai mulţi ajung în Deltă pe navele de croazieră, aceştia fiind germani şi austrieci în mare parte. Apoi mai sunt francezi, americani şi nu puţini israelieni, deoarece Tulcea a avut o comunitate de evrei. Un turist petrece maxim trei-patru zile în Deltă. În viziunea lui Cătălin Țibuleac, judeţul Tulcea ar avea 10 zone de vizitare, fiecare cu un anumit specific şi doar accesându-le pe toate se poate prelungi sejurul turiştilor. Din aceste zone fac parte cele 14 cetăţi din judeţ, triunghiul mănăstirilor, vinurile de Măcin, casa tradiţională de la Vişina, lipovenii din Sarichioi, satul Mila 23, care se bucură de o promovare cu ajutorul imaginii lui Ivan Patzaichin, motiv pentru care are şi o vizibilitate mult mai bună. De altfel, există şi un mic proiect sau cel puţin o idee de a construi aici o bază de caiac canoe, iar turiştii să poată vizita Delta plimbându-se în acestea, însoţiţi de ghizi. O situaţie la fel de specială are şi satul Jurilovca, în care au loc mai multe festivaluri și care deține un ansamblu folcloric.
Un sezon turistic prelungit
În Deltă, din fericire, sezonul turistic este mult mai lung ca cel de pe Litoral. În perioada primăverii vin pescarii, apoi cei cărora le place natura şi vor să vadă păsările care se întorc. Ulterior vin turiştii sezonului cald, care sunt cei mai mulţi, apoi iarăşi, spre toamnă, oaspeţii se răresc, rămânând doar cei care se reîntorc loiali Deltei, în special pentru aşa numitul „birdwatching“. În luna noiembrie totul se termină, deşi zona are multe de oferit şi pe timpul iernii. Există, de altfel, câteva locaţii care se pretează la un turism de 12 luni pe an, cum ar fi Green Village sau Lebăda, dar şi localităţi în care turistul ar avea cum să-şi petreacă timpul, precum Sulina, Murighiolul, Municipiul Tulcea. Aici se pot organiza revelioane, există ieşirea la mare pentru iubitorii ei, obiceiurile locurilor pot fi atrăgătoare, şi astfel s-ar putea rezolva şi problema locurilor de muncă. Un asemenea turism poate fi însă destul de scump, o problemă mare în Deltă fiind încălzirea. Mulţi dintre locuitori abia au lemne pentru ei, dar să mai încălzească şi pensiunea, având în vedere că aproximativ 45 și 60% din spaţiile de cazare din Deltă sunt oferite de către localnici.
Problema ghizilor şi soluţia potrivită
În acest moment, în Deltă, numărul ghizilor autorizaţi este nesemnificativ, cu alte cuvinte, lipsesc cei care trebuie să întregească vizita turistului, să-i spună povestea din spatele a ceea ce vede. Turiştii rămân astfel la mila celor de la care închiriază barca, care sunt mai mult sau mai puţin cunoscători, dar care, în mod cert, nu ştiu nicio limbă străină. Sigur, aceştia nu trebuie daţi deoparte, fiindcă sunt de-ai locului, ci trebuie instruiţi. În acest sens, Asociaţia de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării a iniţiat un proiect, pus pe picioare cu ajutorul fondurilor europene, de dezvoltare a resurselor umane din zonă, prin care îşi doresc să instruiască ghizi. Din păcate, legea spune că aceştia trebuie să aibă bacalaureatul, iar diplomele sunt destul de rare printre localnici. Reprezentanţii asociaţiei s-au gândit însă că, alături de un ghid, ceilalţi lucrători instruiţi să fie numiţi conducători de şalupă autorizaţi.
„Delta rămâne încă tributară unor mentalităţi, oamenii încă nu înţeleg că pentru a fi mai bine trebuie să schimbe ceva. Este evident că, în nişte ani de zile, Delta s-a depopulat, nici resursa piscicolă nu mai este ceea ce era, iar oamenii trebuie să realizeze că acest mod de existenţă va duce la o depopulare totală a Deltei“, precizează Cătălin Țibuleac.
Festivalurile ca modalitate de promovare
Evenimentele petrecute în Delta Dunării şi pe tot teritoriul judeţului Tulcea s-au dovedit a fi o sursă bună de promovare, chiar dacă multe dintre ele au fost promovate doar din vorbă în vorbă. Pentru prima oară, în decembrie anul trecut, AMDTDD a făcut un calendar integrat al tuturor evenimentelor din judeţul Tulcea, iar mai departe fiecare organizator ar trebui să-şi creeze acea bază de promovare – un site, o pagină de social media etc. „Ne-am gândit ca fiecare hotelier, în pachetul turistic de informare, să treacă evenimentele care sunt în perioada respectivă, indiferent unde se derulează ele – Jurilovca, Tulcea etc. Membrii fondatori ai asociaţiei au înţeles acest lucru şi o fac deja, alţii nu le-au acceptat deoarece sunt speriaţi de concurenţă, gândindu-se că dacă, spre exemplu, promovează Festivalul Borşului de la Jurilovca, pierd turiştii de la Crişan, ceea ce este fals. Ușor-ușor lucrurile se vor aşeza pe un făgaş normal. Spre exemplu, este prima oară anul acesta când Delta Dunării a mers la Târgul de Turism de la Bucureşti pe un singur stand de sine stătător“, spune preşedintele AMDTDD.
În concluzie, este necesară o gândire macro pentru dezvoltarea turismului în Deltă, aceasta ar trebui integrată într-un program unitar de dezvoltare a turismului din România. Delta s-a depopulat în ultimii ani, mai sunt aproximativ 7.000 de localnici în toată Delta, iar turismul, alături de pescuit, poate fi o soluţie bună de supravieţuire.
