Pe o piață estimată la aproape 420 de milioane de dolari, potrivit datelor furnizate de Euromonitor International, uleiul alimentar, produs de bază în orice bucătărie, continuă să se scumpească de la o lună la alta și să pună astfel presiune pe costurile de producție ale oricărui meniu. Uleiul de floarea soarelui continuă să fie cel mai folosit atât datorită prețului mai mic raportat la cel de măsline, cât și datorită faptului că poate fi folosit în mult mai multe rețete decât restul tipurilor de ulei alimentar.
Într-o analiză realizată de Euromonitor International, România apare ca fiind țara în care vânzările de ulei au crescut în ultimul an cu 5,5%, până la valoarea cumulată de aproape 420 de milioane de dolari. Cel mai cunoscut și folosit tip de ulei este cel de floarea-soarelui, cu o pondere de 80% la nivel de piață locală. Și, dacă în ultimul an consumul de ulei de floarea-soarelui s-a ridicat la peste 20 de milioane de tone la nivel mondial, potrivit datelor Statista, la nivel local, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale susține că românii consumă anual ulei produs dintr-o cantitate de 200.000 de tone de semințe de floarea-soarelui.
Cele mai comune tipuri de ulei în HoReCa sunt uleiul de palmier, uleiul din semințe de floarea-soarelui, uleiul de măsline sau cel de rapiță, iar specificul restaurantului este cel care dictează tipul de ulei folosit. Concret, dacă ne referim la locațiile cu specific românesc, uleiul de floarea soarelui este cel mai folosit, urmat de cel de palmier. Dacă ne referim la restaurantele cu specific italian, principalul tip de ulei este cel de măsline, completat de cele aromate, cum este cel de trufe, spre exemplu.
Dintre toate uleiurile vegetale și de semințe, uleiul de rapiță este categoria cu cea mai rapidă creștere datorită acizilor grași Omega 3 și Omega 6 pe care îi conține, precum și a vitaminei E, despre care se susține că este benefică pentru sănătatea pielii, arată datele furnizate de Euromonitor International.
„La nivel personal, consumatorii tind să fie mai puțin interesați de varietățile mai sănătoase de ulei de floarea-soarelui pentru gătit, cum ar fi uleiul de floarea-soarelui presat la rece, nerafinat, pentru prăjire sau de la prima presă. Alegerea uleiului de floarea-soarelui se bazează mai ales pe preț și mai puțin pe calitate”, completează analiștii.
„Uleiul vegetal este o constantă în bucătăriile profesioniste, fiindcă pentru industria HoReCa acesta este un produs indispensabil în desfășurarea activității businessului. În ultimii ani, uleiul de floarea-soarelui High Oleic se bucură de o notorietate tot mai mare în rândul bucătarilor profesioniști și al proprietarilor din industrie. Calitățile acestui ulei și performanța pe care o generează în bucătăriile profesioniste au determinat o cerere în creștere pentru acest tip de ulei de la an la an”, declară reprezentanții Prutul, companie care deține în portofoliul dedicat clienților profesioniști ulei rafinat de floarea-soarelui 100% High Oleic (Spornic Profesional) și ulei rafinat de floarea-soarelui 100% High Oleic cu efect antispumare pentru prăjit (Spornic Profesional cu antispumant).
Însă, în particular, începând din al treilea trimestru din acest an, pe fondul creșterii prețurilor la nivel general, o mică parte dintre clienții tradiționali de ulei profesional pentru gătit (floarea-soarelui High Oleic, palmier) și-au îndreptat atenția punctual și spre uleiul clasic (linoleic) de floarea-soarelui atunci când specificul preparatelor și al bucătăriei le-a permis, adaugă reprezentanții Prutul.
Uleiul High Oleic este un ulei vegetal potrivit pentru toate tipurile de preparate și tehnici de a găti din bucătăriile profesioniste. Acesta are o rezistență mare la temperaturi ridicate, dată de punctul de fumegare înalt și este rezistent la utilizări repetate, fiind astfel o soluție eficientă pentru toate bucătăriile profesioniste.
„În prima parte a anului 2022, cererea venită din partea clienților din industria Horeca a fost relativ similară cu cea din 2020-2021, însă începând din această vară cererea s-a diminuat din cauza puterii de cumpărare mai reduse a consumatorilor finali și pe fondul instabilității generate de războiul din Ucraina. Creșterea prețurilor la toate produsele și serviciile a avut un impact major asupra deciziei de cumpărare la nivel de consumator final, generând astfel o cerere mai scăzută din partea HoReCa și implicit a distribuitorilor către producători”, explică reprezentanții Prutul.
În acest moment, producătorul colaborează direct cu principalii distribuitori din industria HoReCa din România și acoperă astfel un spectru larg de clienți la nivel național. Începând din 2015, de când compania a înființat divizia HoReCa și a lansat uleiuri profesionale dedicate acesteia, numărul de clienți a crescut constant, conform strategiei de dezvoltare.
Provocările momentului
Una dintre principalele provocări ale acestui an ține de costurile tot mai mari de producție, lucru cu impact direct în industria ospitalității. Asta pentru că prețul materiei prime, care a variat foarte mult în ultimele 12 luni, a influențat prețul uleiului.
„La fel și costurile ridicate ale energiei și gazului, costurile logistice cauzate de creșterea prețurilor la carburanți și, nu în ultimul rând, creșterile succesive de preț la toate materialele auxiliare pentru ambalat. De asemenea, costurile cu forța de muncă au crescut în ultimul an și, de asemenea, costul financiar al creditelor, pentru achiziția de materie primă, a crescut mult în ultimele 12 luni – un element important care influențează și el prețul uleiului”, adaugă reprezentanții Prutul.
Luna septembrie a venit însă cu o scădere a prețurilor internaționale ale uleiurilor vegetale față de august, potrivit datelor Organizației ONU pentru Alimentație și Agricultură (FAO), marcând astfel a șasea scădere lunară consecutivă. Concret, indicele FAO al prețurilor la uleiurile vegetale a înregistrat o medie de 152,6 puncte în septembrie, în scădere cu 10,8 puncte (6,6%) de la o lună la alta, marcând cel mai scăzut nivel din februarie 2021. Scăderea continuă a indicelui a reflectat scăderea prețurilor la uleiurile de palmier, soia, floarea-soarelui și rapiță. În septembrie, prețurile internaționale la uleiul de palmier au scăzut pentru a șasea lună consecutiv, în mare parte din cauza stocurilor mari care au coincis cu producția în creștere, una sezonieră din Asia de Sud-Est.
În același timp, cotațiile mondiale ale uleiului de soia au scăzut moderat după o revenire de scurtă durată în august, ca răspuns la disponibilitățile ridicate de export din Argentina, ca urmare a vânzărilor mult mai mari ale fermierilor. În ceea ce privește uleiul de floarea-soarelui, prețurile internaționale au scăzut la minimul ultimelor 14 luni din cauza creșterii ofertelor de export din regiunea Mării Negre, pe fondul unei cereri scăzute de import. Prețurile mai mici ale țițeiului au contribuit, de asemenea, la presiunea descendentă asupra prețurilor mondiale ale uleiurilor vegetale, potrivit datelor Organizației ONU pentru Alimentație și Agricultură.
La nivel local, deși fluctuația prețului s-a simțit pe întreg lanțul de producție, până la prețul final aplicat de operatorul HoReCa, producătorii susțin că nu au existat cereri speciale din partea managerilor de locații privind negocieri de preț. Acestea se fac oricum constant la nivel de industrie, nu sunt specifice doar acestui an marcat atât de creșterea prețurilor la toate produsele, cât și la serviciile din piață.
Tot la nivel de provocări ale momentului, competitivitatea în ceea ce privește achiziționarea materiei prime a fost și va rămâne întotdeauna o provocare în industria uleiului alimentar. Parteneriatele reușesc să facă diferența în acest context de piață.
„Dacă ne referim la jucătorii din HoReCa, un parteneriat pe termen lung se bazează pe consecvență – în ceea ce privește calitatea produselor, prețul și serviciile adiacente oferite – dar și pe flexibilitate pe întreg lanțul producător-distribuitor-jucători economici din HoReCa”, spun reprezentanții Prutul.
Uleiul uzat, deșeu sau resursă?
„Cele mai mari surse de ulei uzat sunt restaurantele și fast-food-urile, hotelurile, serviciile de catering și industria producătoare de alimente. La nivel european, Elveția și Germania stau cel mai bine la colectarea uleiului uzat, iar în Uniunea Europeană se colectează per total cam 1,2 kg ulei uzat pe cap de locuitor, adică jumătate din cantitatea estimată”, explică Dumitru Chisăliţă, Preşedinte al Asociaţiei Energia Inteligentă. Expertul în energie susține că, deși inițial uleiul alimentar uzat a fost privit drept un deșeu, în ultimul deceniu acesta a devenit o marfă valoroasă, fiind folosit ca ingredient în obținerea de biocombustibili și ulei pentru încălzirea locuinței.
„Potrivit Stratos, uleiul alimentar uzat prezintă proprietăți de reutilizare. El poate fi transformat în combustibil biodiesel, în săpun natural, în soluții de curățare, dar și în produs concentrat emulsionabil pentru toate tipurile de cofraje. Dieselul pe care îl cumpărăm la pompă conține 5% biodiesel, amestecat în condițiile legii. Însă utilizarea biodieselului obținut din deșeuri de uleiuri vegetale este una dintre cele mai verzi modalități de a alimenta motoarele diesel, având în vedere că este un combustibil obținut din deșeuri. În procent de 100%, uleiul vegetal rezidual pe care îl colectăm este reciclat și rafinat în biodiesel”, spune Dumitru Chisăliţă.
Una dintre companiile care se ocupă de colectarea uleiului uzat este Tuco, activă pe piața locală încă din 2017 și care lucrează în proporție de 90% cu persoane juridice. În funcție de specificul locațiilor cu care are contracte, compania a dezvoltat mai multe tipuri de oferte.
„Așa cum știm, nu toți operatorii folosesc același tip de ulei, contează foarte mult specificul bucătăriei. Unii aleg uleiul de palmier, unii, uleiul de floarea-soarelui. Drept urmare, pentru cei care predau ulei de palmier, asta primesc în schimb de la noi. La fel și în cazul celui de floarea-soarelui. Iar în această ultimă situație, avem și un ulei special pentru friteuză, high oleic”, explică Răzvan Eugen Stănescu, Administratorul Tuco.
Concret, în mod normal, în cazul uleiului de palmier, pentru 100 de kilograme de ulei uzat, compania oferă la schimb 18 litri de ulei de palmier. În cazul celui de floarea-soarelui, pentru fiecare 50 de kilograme, oferă 12 litri de ulei de floarea-soarelui clasic sau 10 litri dacă ne referim la cel high oleic. Compania are contracte la nivelul Bucureștiului, în Ilfov, Argeș și o parte din Prahova. În total, Tuco lucrează cu mai bine de patru sute de restaurante, hoteluri, pub-uri, cantine, unități fast-food etc.
„Din momentul colectării uleiului uzat, acesta ajunge în depozit unde este filtrat. Ulterior, uleiul filtrat este vândut mai departe către companiile care produc biodiesel și ajunge astfel în carburanți. Sunt și alte ramuri care folosesc biodisel, dar în mare parte acesta ajunge în combustibili”, adaugă administratorul Tuco.
În mod normal, cei care colectează uleiul uzat ar trebui să țină cont de câteva reguli simple, cea mai importantă dintre ele este că uleiul nu trebuie să conțină reziduri. Principalul risc este ca acesta să fermenteze. Firma pune la dispoziție recipienții necesari precolectării și stocării temporare a deșeurilor.
Cât despre viitorul apropiat, estimările sunt rezervate din moment ce războiul din Ucraina este departe de a se finaliza, rata inflației continuă să crească, prețul barilului de petrol s-a reîntors pe creștere.
„Momentan, nu luăm în calcul să ne extindem activitatea și la nivelul altor județe din cauza contextului socio-economic. Războiul din Ucraina are un impact direct, prețul uleiului fluctuează foarte mult. Și, în timp ce prețul pentru cel uzat scade, acesta fiind considerat deșeu, prețul pentru uleiul comestibil crește fiind vorba de o scumpire de aproape 50% în ultimul an. De partea cealaltă, uleiul uzat costă cu 20% mai puțin decât în mijlocul verii”, spune Răzvan Stănescu.
„Cu toții ne dorim o stabilitate economică, însă în contextul actual este greu de făcut previziuni, având în vedere volatilitatea pieței și având o serie de factori externi generați de conflictul din Ucraina care afectează toate calculele pe care mediul economic și le poate face”, concluzionează reprezentanții Prutul.
