Nascut intr-un orasel de langa Bordeaux, Franta, Nicolas Saint-Jean si-a construit o cariera demna de invidiat, in domeniul flair-bartendingului, reusind, in decursul anilor, sa castige mai toate competitiile internationale din domeniu. Odata cu retragerea din traseul competitional, Saint-Jean si-a deschis propria scoala de training in domeniu, semnand, in acelasi timp, contracte de brand ambassador, cu diferite companii mari.
Care au fost inceputurile carierei tale? 
Am fost inca de mic copil atras de tot ce inseamna jocul cu obiectele, manipularea lor. Dupa trei ani petrecuti la o universitate de geografie din Franta, m-am inrolat ca pompier in armata, in 1996, insa am renuntat dupa un an de zile, din dorinta de a ma muta la Londra si de a invata tehnicile de flair bartending. Inceputul a fost dificil, insa, dupa o perioada, am reusit sa obtin un loc de munca la cunoscutul club Soho din centrul Londrei, ca flair bartender. Fiind o persoana ambitioasa si interesata de auto-imbunatatire, am muncit zi si noapte, ani de zile, pentru a invata toate miscarile, pentru a-mi crea propriile trucuri si pentru a reusi sa perfectionez aceasta arta. In anul 2000, dupa trei ani de exercitiu, m-am inscris la primul meu concurs oficial, Roadhoase Competition in Covent Garden, pe care l-am castigat.
Care crezi ca sunt atributele care te-au ajutat pe parcursul carierei?
In meseria asta, trebuie, in primul rand, sa iti placa la nebunie ce faci. Trebuie sa respiri flair-ul, sa iti pierzi noptile, ani la rand, ca sa inveti si sa iti lustruiesti tehnica. Cei care sunt interesati doar de a face bani din asta mai bine nu se apuca de flair deloc, pentru ca nu e un lucru din care se castiga peste noapte. Iti trebuie multa vreme pana cand ajungi sa fii cunoscut la nivel international, trebuie sa dovedesti ca stii ceea ce faci si ca meriti sa fii luat in seama. Eu cred ca am un stil aparte, ceva care vine din atitudine, o combinatie intre tehnici pe care le-am dezvoltat personal si un stil „laid-back”, dar super-profesionist, in acelasi timp. Ca sa reusesti sa faci lucrul acesta, ai nevoie de foarte multa creativitate, perseveranta, atitudine pozitiva si determinare.
Povesteste un moment dificil din cariera si cum ai reusit sa il depasesti.
Cel mai greu mi-a fost la inceputul carierei. Mi-am dat seama ca nu ma satisfacea profesional ceea ce am inceput, adica Facultatea de Geografie, dar nici o cariera in armata, ca pompier, nu mi-a placut. Cititind si vazand in diverse media despre ceea ce inseamna flair bartending, mi s-a parut foarte interesant si am luat decizia sa imi incerc norocul in domeniul asta. Am fost naiv, crezand ca totul va merge ca pe roate si m-am izbit “de pragul de sus” inca din primele zile dupa ce m-am mutat la Londra. Orasul e imens, locurile de munca greu de gasit, in plus, am avut si bariera referitoare la limba, pe care am depasit-o dupa destul de multa vreme. La inceput, pentru a reusi sa supravietuiesc, mi-am luat destul de multe job-uri marunte, pe segmentul catering, F&B, chelner, picol, barman. Am avut sansa sa fiu angajat ulterior la unul dintre cele mai tari cluburi din centrul orasului, Soho, unde am cunoscut oameni profesionisti, care m-au ajutat sa fac primii pasi in cariera. De atunci incolo, mi-am canalizat toata energia pentru a reusi.
Ce inseamna „mi-am canalizat toata energia”?
Wow, dar ce nu inseamna! Pai, in primul rand, trebuie sa muncesti pana cazi, si cand spun munca, ma refer pe de o parte la job-ul efectiv de barman, care iti aduce banii pentru a te intretine, dar, mai important, la a invata meseria de flair bartending. Eu mi-am petrecut noptile, timp de ani de zile, exersand, am vazut o multime de videoclipuri si imagini cu profesionistii de pe atunci, care se aflau pe locul 1 al clasamentelor de flair, le-am copiat miscarile, in timp, am inventat propriile exercitii, am invatat mixologie, combinarea aromelor, bauturilor, am creat propriile retete, mi-am facut mai multe reprezentatii pe care am incercat sa le perfectionez si sa fie atat distractive, cat si perfecte din punct de vedere tehnic… ce sa zic, am investit mult in arta asta.
Ce le recomanzi tinerilor barmani interesati de o cariera ca a ta? 
Pai le-as zice, in primul rand, sa fie constienti in ceea ce se baga. Daca vrei sa ajungi profi in domeniul acesta, trebuie sa stii ca vei renunta la multe lucruri: la viata personala, la iesirile cu prietenii, la lucrurile marunte, care, de fapt, iti vor lipsi foarte mult, odata ce nu le mai ai. Nu vei putea intretine o relatie de durata, pentru ca nu vei avea timp de asta, daca iti doresti cu adevarat sa fii cel mai bun. Vei avea competitii dupa competitii, vei munci din greu sa elimini greselile din reprezentatiile tale, vei citi mult, te vei documenta, vei invata, vei calatori peste tot prin lume. Dar nu vreau sa descurajez pe nimeni. Adevarul este ca e o meserie care mie imi place foarte mult, care iti ofera o groaza de recompense si satisfactii, ajungi sa ii cunosti pe cei mai buni si, in timp, sa devii tu unul dintre ei. Conditia este sa muncesti pe branci, sa elimini tentatiile, care in domeniul acesta sunt, slava domnului, nenumarate si sa te concentrezi asupra obiectivului principal: sa ajungi in top. Cel putin, eu asa am facut.
