Intr-un articol anterior asemuiam Noul Cod Civil cu vinul. E drept ca si vinul isi preia calitatile din bogatia anului in care au rodit strugurii, dar si din bucuria si experienta culegatorilor si fauritorilor lui. Acum eu nu stiu cata bucurie au avut cei din comisia de redactare, dar sigur au experienta necesara pentru a fauri temelia sistemului nostru juridic.
Vor exista intotdeauna insa si degustatori care nu vor aprecia in totalitate buchetul acestui vin si printre acesti degustatori ne gandim, de exemplu, la autoritatile fiscale. Astfel, Noul Cod Civil mentioneaza ca orice persoana fizica sau juridica este titulara a unui patrimoniu care include toate drepturile si datoriile ce pot fi evaluate in bani si apartin acesteia. Observati ca patrimoniul nu este definit ca fiind alcatuit din bunuri, tocmai pentru ca el este o realitate intelectuala. Mai departe, Noul Cod mentioneaza ca patrimoniul poate face obiectul unei diviziuni sau a unei afectatiuni in cazurile prevazute de lege. In privinta patrimoniilor de afectatiune, acestea sunt, de exemplu, masele patrimoniale fiduciare precum si cele afectate exercitarii unei profesii autorizate (de exemplu, persoanele fizice autorizate, arhitectii, medicii, avocatii, etc.).
Prevederi ale noului Cod
Acum deja va intrebati ce relevanta ar avea toate acestea pentru autoritatile fiscale. La capitolul referitor la garantiile reale, Noul Cod Civil prevede ca bunurile care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului afectate exercitiului unei profesii autorizate de lege pot fi urmarite numai de creditorii ale caror creante s-au nascut in legatura cu profesia respectiva. Cu alte cuvinte, acesti creditori (de exemplu, autoritatile fiscale) nu vor putea urmari celelalte bunuri ale unui asemenea debitor (adica bunurile care nu sunt inregistrate ca fiind proprietatea persoanei fizice autorizate). In aceste conditii, intrebarea este cum se constituie in mod formal patrimoniul profesional individual, pentru ca legislatia noastra este esentialmente formalista.
O incercare de raspuns o gasim tot in Noul Cod Civil care mentioneaza ca marirea, micsorarea sau constituirea masei patrimoniale afectate exercitarii in mod individual a unei profesii autorizate se stabileste prin actul incheiat de titular, cu respectarea conditiilor de forma si de publicitate prevazute de lege. Nu este foarte clar ce va insemna aceasta prevedere in practica – este vorba doar de un act unilateral, doar semnat de titular prin care, de la sine putere, se descrie care este masa patrimoniala afectata exercitarii in mod individual profesiei autorizate? Deja exista voci care, dintr-un spirit precaut, spun ca un astfel de act ar trebui sa fie notarizat. Nu exista o motivatie solida pentru o astfel de opinie, de vreme ce Noul Cod Civil (care este esentialmente un cod „notarial”), nu mentioneaza – cum o face pentru alte acte – despre o asemenea formalitate. Dar, au mai fost situatii in trecut, cand practica a „batut filmul” legislatiei si, din pacate, acest spirit exagerat de precaut pare sa fi pus stapanire in multe domenii din viata noastra de zi cu zi si sa se fi infiltrat si la nivelul autoritatilor.
Explicarea transferului intrapatrimonial
In plus fata de cele de mai sus, Noul Cod Civil mentioneaza ca in caz de diviziune sau afectatiune, transferul drepturilor si obligatiilor dintr-o masa patrimoniala in alta, in cadrul aceluiasi patrimoniu, se face cu respectarea conditiilor prevazute de lege si fara a prejudicia drepturile creditorilor asupra fiecarei mase patrimoniale (de exemplu, sa nu fie frauda – ce trebuie dovedita – si transferul sa nu fie ulterior actului fraudulos). De notat faptul ca transferul intrapatrimonial nu corespunde afectatiunii noii mase patrimoniale poate constitui un indiciu de frauda.
Un alt exemplu (un pic exagerat, pentru a intelege principiul) ar fi transferul dreptului de proprietate asupra unei bucatarii profesionale catre patrimoniul de afectatiune al unui avocat care face doar consultanta, transfer intervenit la cateva zile dupa ce persoana fizica autorizata care comercializa astfel de bucatarii profesionale a primit un titlu executoriu pentru neplata TVA-ului. In toate aceste cazuri, Noul Cod Civil mentioneaza in mod expres ca un astfel de transfer al drepturilor si obligatiilor dintr-o masa patrimoniala in alta nu constituie o instrainare (N.B., cu alte cuvinte, nu ar trebui taxat?).
Este evident ca prevederile mentionate mai sus au fost promovate pentru ca majoritatea fauritorilor Noului Cod Civil desfasoara o profesie autorizata conform legii. In plus, doar trecand in revista prevederile de mai sus ale Noului Cod Civil, ne putem deja da seama ca este de asteptat ca autoritatile fiscale sa aduca o interpretare proprie acestor prevederi si chiar sa se incerce promulgarea de legi care sa le modifice. Cu alte cuvinte, va urma, si in privinta acestor aspecte, o perioada de incertitudine cu privire la evolutia practicii.
Laura Tiuca, avocat, coordonator Real Estate si Hospitality Salans Bucuresti
