Ce zone si categorii de hoteluri au cunoscut o evolutie favorabila in 2012, care ar fi motivele acestei evolutii, ce isi doresc turistii, ce se intampla cu resursa de munca din ospitalitate si incotro se indreapta aceasta industrie in anul ce vine sunt intrebari la care am incercat sa gasim raspuns cu ajutorul reprezentantilor ANTREC, OPTBR si a companiei de consultanta Trend Hospitality.
Conform celor spuse de specialistii mentionati, la nivel national, evolutiile privind traficul turistic au fost in marea lor majoritate pozitive, pe zona de leisure litoralul fiind campion si asta datorita unei veri calduroase si lungi. Daca intram mai in detaliu, lucrurile se mai nuanteaza, in sensul ca nu toate statiunile sunt in aceeasi situatie. Mamaia s-a distantat destul de tare, pe cand statiunile din sudul Constantei nu au avut acelasi succes. Motivele sunt atat obiective, dar si subiective, ce tin de modul in care proprietarii de hoteluri se ocupa de infrastructura turistica si de turisti.
“In ultima perioada s-a manifestat o tendinta de “polarizare” a hotelurilor. Astfel, sunt hoteluri care au avut si au rezultate bune, chiar in aceste conditii vitrege, si altele care cu greu reusesc sa se tina pe linia de plutire. Stiu ca au fost vremuri in care orice hotel avea turisti, insa acum au iesit la iveala toate viciile si lipsa de fundament a multor proiecte construite in trecutul recent. Practic acesta polarizare este naturala si tine de fundamentele acestui business: locatia este cel mai important element, managementul profesionist si acesul la distributie”, precizeaza Lucian Marinescu, senior associate, Trend Hospitality. Conform unui studiu dezvoltat de aceasta companie, pe zona de business, si vorbim aici de “turismul” marilor orase, evolutia a fost modesta, undeva in jurul a +4%. Pe primele locuri in cresterea circulatiei turistice sunt orase precum Craiova (+48%), Galati (+37%), Targu Mures (+33%). Motivele tin, desigur, de dinamica vietii economice a acestor orase sau de conjuncturi favorabile (in cazul Targu Mures, o buna bucata de vreme, o parte din zborurile de Cluj Napoca au fost operate din Targu Mures).
Si in privinta turismului rural, 2012 a fost declarat un an bun, aglomeratie fiind in apropierea marilor orase – Bran-Moieciu, Marginimea Sibiului, Bucovina, Delta etc. Tendinta de crestere s-a constatat la pensiunile care ofera ceva inedit – sporturi, alimentatie sanatoasa, ferma de animale, cure de diferite feluri, tratamente pentru diverse afectiuni, pachete tematice. Motivatiile pentru succesul acestor pensiuni fiind orientarea tot mai multor oameni catre ceva specific, iar pe de alta parte, faptul ca pensiunile care ofera astfel de servicii sunt, pentru moment, relativ rare, ceea ce le face cu atat mai cautate.
La fel si in domeniul balnear, desi este un segment care per total a inregistrat o usoara scadere, totusi, in principal, acolo unde s-a investit, cererea a fost mai mare, putand fi nominalizate aici statiuni precum Baile Felix, Sovata, Buzias, Eforie Nord si Sud, Mangalia, Covasna, Calimanesti-Caciulata etc.
Putem spune, de asemenea, ca structura turistilor in statiunile balneare s-a modificat putin, in sensul ca exista mai multe cereri de la persoane “active”, care vor sa se refaca dupa stresul cotidian, spre exemplu, familii cu copii, oameni care prefera mediul natural in care sunt situate statiunile, pentru ca ofera, de regula, munte, traditii si monumente culturale, agrement.
De asemenea, pe segmentul wellness, interesul se manifesta in toate zonele, de la mare – unde exista cateva complexe cu dotari excelente – pana in zone precum Vatra Dornei, Slanic Prahova, Slanic Moldova, Moneasa, Baile Herculane, trecand prin Geoagiu-bai, Tusnad, Ocna Sibiului.
“Noi am organizat mai multe evenimente in acest an, am promovat pe diferite canale ofertele membrilor nostri. As mentiona cateva din actiunile organizate de noi in 2012, direct sau in colaborare cu ministerul de resort sau cu asociatiile din turism: Conferinta internationala pentru turismul de sanatate si wellness, Bursa si Forumul de turism balnear, seminariile “Rolul autoritatilor locale in dezvoltarea turismului balnear”, ca si “Rolul investitorului si al parteneriatului public – privat, in dezvoltarea statiunilor balneare” – desfasurate in cadrul Targului de Turism al Romaniei, Conferinta Nationala de Balneologie de la Sovata etc….toate s-au bucurat de prezenta a numerosi participanti, specialisti si lucratori in turism, cercetatori, scoli de turism, reprezentanti mass-media”, precizeaza Rodica Pencea, secretar general OPTBR.
Ce si cum isi doresc turistii
Ca o reactie la ceea ce se intampla in jurul lor, comportamentul turistilor se schimba permanent. Cand spunem comportament ne referim la ce si cum fac turistii, pentru a decide unde stau, cat stau sau ce fac acolo, iar schimbarile sunt pe toate aceste paliere, incepand, in primul rand, cu modul de a face rezervari, care este intr-o dinamica extraordinara, dictata in special de evolutia tehnologica. Canalele de rezervari s-au schimbat asadar, iar perioada dintre rezervare si sosire s-a micsorat, multi dintre turisti rezervand prin telefon, de pe scara avionului, inainte sa plece catre o anume destinatie. Acest fapt se intampla in general pe turismul de business, segment in care se poate vorbi si despre o reducere a sejururilor. Oamenii de afaceri nu calatoresc mai putin, dar stau mai putin, in special datorita aceluiasi progres tehnologic, care te ajuta sa faci mai multe lucruri in mai putin timp, a reducerii bugetelor de calatorie si a imbunatatirii conectivitatii dintre orase.
Pe partea de leisure se manifesta cam aceleasi tendinte, dar pe ratiuni diferite. in cazul vacantelor, fiind o categorie de activitati din capitolul “optionale”, capitolul buget a fost cel predominant. Si aici, cel mai mare impact s-a vazut la durata medie a sejurului, care a scazut dramatic. Turistii au optat pentru minivacante: mai multe, dar mai mici si distribuite pe intreaga perioada a anului. Chiar daca, per total, poate costurile sunt mai mari, cheltuielile sunt altfel distribuite. De asemenea, sistemele de early booking au inceput sa fie din ce in ce mai cautate.
“Retelele sociale sau site-urile review-uri au avut, de asemenea, un impact considerabil. Astazi poti afla orice despre orice, poti vedea ce spun altii despre locul unde vrei sa te duci, si iti poti schimba sau modifica decizia pe loc. Alte tendinte care se manifesta sunt „cumularea mai multor scopuri intr-o singura destinatie”, dar si reducerea cheltuielilor pe timpul sejurului. incasarile din alimentatie publica, de exemplu, au scazut foarte mult, turistii limitandu-se la ce au prins in pachet”, completeaza Lucian Marinescu.
O evolutie interesanta este si cea a turistului de pensiune, care este dispus sa aloce vacantelor de acest gen sume tot mai mari, cu conditia sa aiba parte de serviciile pe care le solicita. “Serviciile pensiunilor sunt mult mai diversificate, deci implica alte costuri. Turistii de pensiune au inteles acest lucru, astfel ca acum ii vad mult mai dispusi sa aloce o parte din bugetul lor activitatilor de agrement sau chiar unei alimentatii sanatoase, cu produse pe care sa si le poata procura singuri, din gospodarie sau din apropierea ei. As putea concluziona ca investitiile realizate de proprietari in pensiunea lor au dus la o schimbare a mentalitatii turistilor, iar adaptarea aceasta s-a produs din mers, cate putin in fiecare an”, spune Maria Stoian, fondator al ANTREC.
Resursa umana si oferta de munca in ospitalitate
Ca si in anii trecuti, presiunea care s-a manifestat pe costuri in 2012 a afectat negativ si direct cheltuielile proprietarilor cu resursa umana, pe mai multe paliere: numarul de angajati, salariile si beneficiile platite sau cheltuielile de training/ dezvoltare. Astfel, s-au redus organigramele, s-au micsorat beneficiile si s-au taiat formarile, dar nici urmarile n-au fost din cele bune, astfel ca, avand in vedere ca situatia s-a mai stabilizat, comparativ cu cea de acum cativa ani, exista speranta ca pe viitor preocuparile pentru oameni si calitatea resurselor umane, ca unul din elementele cheie ale serviciilor, va reveni treptat in atentia angajatorilor din acest domeniu.
Pe moment, spun persoanele implicate in aceast segment, oferta de munca este in continuare slaba din punct de vedere calitativ si nu exista o motivare reala de a lucra intr-un hotel, fiind in continuare cea mai prost platita industrie, cu un program de lucru atipic. Ca urmare, cei mai multi vad intr-o astfel de slujba o angajare temporara, cat sa isi sustina studiile, sau pana isi gasesc altceva. Sigur, sunt si oameni care raman in industrie, avanseaza, se dezvolta profesional, dar ponderea lor este mica. in privinta cursurilor de dezvoltare profesionala, este de necontestat sustinerea materiala a Uniunii Europene, intrucat fara fondurile structurale nu s-ar fi putut incepe anumite actiuni, insa pentru a avea acces la aceste fonduri a fost necesar si un efort din partea proprietarilor sau asociatiilor.
Ce rezerva 2013
Desi exista destinatii in care este nevoie de capacitati noi si moderne de cazare, apetitul investitorilor pentru acest gen de investitii este foarte scazut, astfel ca proiectele noi pentru 2013 sunt foarte putine.
“La acest moment sunt in desfasurare cam 30 de proiecte hoteliere la nivel national, din care undeva in jur de jumatate se estimeaza ca vor fi deschise anul viitor. Majoritatea sunt renovari ale unor hoteluri existente, dar sunt si cateva proiecte noi, inclusiv unele afilieri la unele lanturi hoteliere, in special din Grupul Hilton sau Wyndham. Nu este exclus, de asemenea, sa asistam si la intarea pe piata a unor lanturi noi, prin conversia unor hoteluri din cele existente”, spune reprezentantul Trend Hospitality.
De asemenea, o tendinta care se manifesta in ultima vreme, si care este posibil sa se accentueze, este conversia unor cladiri construite initial cu alta destinatie, catre cea de hotel. Astfel de conversii, insa, nu sunt facile intotdeauna, mai ales pentru constructiile rezidentiale. Pe de alta parte, este de asteptat sa se dezvolte mai mult optiunile alternative de cazare, precum apartamentele, care au o piata. Oportunitati mari exista si in zona hotelurilor “economy”, mai ales ca nu necesita investitii mari si sunt mai usor de administrat.
Ca urmare a tuturor acestor proiecte si oportunitati, cat si ca o consideratie simpla privind circulatia turistica, specialistii in ospitalitate sunt de-acord ca se va continua trendul ascendent care s-a manifestat in ultimii ani, cu un plus de 5-7%. Desigur, vor continua sa existe evolutii diferentiate pe destinatii, segmente de clienti sau tipuri de hoteluri. Turismul de business, spre exemplu, isi va continua tendinta moderat ascendenta, cresterile inregistrandu-se mai mult pe partea de ocupare, decat pe partea de tarife.
