In ospitalitate nu aduce anul, ce aduce ….informatia

Ce zone si categorii de hoteluri au cunoscut o evolutie favorabila in 2012, care ar fi motivele acestei evolutii, ce isi doresc turistii, ce se intampla cu resursa de munca din ospitalitate si incotro se indreapta aceasta industrie in anul ce vine sunt intrebari la care am incercat sa gasim raspuns cu ajutorul reprezentantilor ANTREC, OPTBR si a companiei de consultanta Trend Hospitality.

Conform celor spuse de specialistii mentionati, la nivel national, evolutiile privind traficul turistic au fost in marea lor majori­tate pozitive, pe zona de leisure litoralul fiind campion si asta datorita unei veri caldu­roase si lungi. Daca intram mai in detaliu, lucrurile se mai nuanteaza, in sensul ca nu toate statiunile sunt in aceeasi situ­atie. Mamaia s-a distantat destul de tare, pe cand statiunile din sudul Constantei nu au avut acelasi succes. Motivele sunt atat obiective, dar si subiective, ce tin de modul in care proprietarii de hoteluri se ocupa de infrastructura turistica si de turisti.
“In ultima perioada s-a manifestat o tendinta de “polarizare” a hotelurilor. Astfel, sunt hoteluri care au avut si au rezultate bune, chiar in aceste conditii vitrege, si altele care cu greu reusesc sa se tina pe linia de plutire. Stiu ca au fost vremuri in care orice hotel avea turisti, insa acum au iesit la iveala toate viciile si lipsa de fundament a multor proiecte con­struite in trecutul recent. Practic acesta polarizare este naturala si tine de funda­mentele acestui business: locatia este cel mai important element, mana­gementul profesionist si acesul la distri­bu­tie”, preci­zeaza Lucian Marinescu, senior associate, Trend Hospitality. Con­form unui studiu dezvoltat de aceasta com­panie, pe zona de business, si vorbim aici de “turismul” marilor orase, evolutia a fost modesta, undeva in jurul a +4%. Pe primele locuri in cresterea circulatiei tu­ris­tice sunt orase precum Craiova (+48%), Galati (+37%), Targu Mures (+33%). Moti­ve­le tin, desigur, de dinamica vietii econo­mice a acestor orase sau de conjuncturi favorabile (in cazul Targu Mures, o buna bucata de vreme, o parte din zborurile de Cluj Napoca au fost operate din Targu Mures).

Si in privinta turismului rural, 2012 a fost declarat un an bun, aglomeratie fiind in apropierea marilor orase – Bran-Moieciu, Marginimea Sibiului, Bucovina, Delta etc. Tendinta de cres­tere s-a con­statat la pensiunile care ofera ceva inedit – sporturi, alimentatie sanatoasa, ferma de animale, cure de diferite feluri, trata­mente pentru diver­se afectiuni, pachete tematice. Motiva­tiile pentru succesul aces­tor pensiuni fiind orientarea tot mai multor oameni catre ceva specific, iar pe de alta parte, faptul ca pensiunile care ofera astfel de servicii sunt, pentru mo­ment, relativ rare, ceea ce le face cu atat mai cautate.
La fel si in domeniul balnear, desi este un segment care per total a inregistrat o usoara scadere, totusi, in principal, acolo unde s-a investit, cererea a fost mai mare, putand fi nominalizate aici statiuni pre­cum Baile Felix, Sovata, Buzias, Eforie Nord si Sud, Mangalia, Covasna, Calimanesti-Caciulata etc.
Putem spune, de asemenea, ca structu­ra turistilor in statiunile balneare s-a mo­di­ficat putin, in sensul ca exista mai mul­te cereri de la persoane “active”, care vor sa se refaca dupa stresul cotidian, spre exemplu, familii cu copii, oameni care pre­fera mediul natural in care sunt situ­ate statiunile, pentru ca ofera, de re­gu­la, munte, traditii si monumente culturale, agrement.
De asemenea, pe segmentul wellness, interesul se manifesta in toate zonele, de la mare – unde exista cateva complexe cu dotari excelente – pana in zone precum Vatra Dornei, Slanic Prahova, Slanic Mol­dova, Moneasa, Baile Herculane, trecand prin Geoagiu-bai, Tusnad, Ocna Sibiului.

“Noi am organizat mai multe evenimen­te in acest an, am promovat pe diferite canale ofertele membrilor nostri. As men­tiona cateva din actiunile organi­zate de noi in 2012, direct sau in colabo­rare cu ministerul de resort sau cu asociatiile din turism: Conferinta interna­tio­nala pentru turismul de sanatate si wellness, Bursa si Forumul de turism balnear, seminariile “Rolul autoritatilor locale in dezvoltarea turismului balnear”, ca si “Rolul investito­rului si al parteneriatului public – privat, in dezvoltarea statiunilor balneare” – desfasurate in cadrul Targului de Turism al Romaniei, Conferinta Nationala de Balneologie de la Sovata etc….toate s-au bucurat de prezenta a numerosi partici­panti, specialisti si lucratori in turism, cercetatori, scoli de turism, reprezentanti mass-media”, precizeaza Rodica Pencea, secretar general OPTBR.

Ce si cum isi doresc turistii
Ca o reactie la ceea ce se intampla in ju­rul lor, comportamentul turistilor se schim­ba permanent. Cand spunem com­por­tament ne referim la ce si cum fac tu­ristii, pentru a decide unde stau, cat stau sau ce fac acolo, iar schimbarile sunt pe toate aceste paliere, incepand, in primul rand, cu modul de a face rezervari, care este intr-o dinamica extraordinara, dictata in special de evolutia tehnologica. Cana­lele de rezervari s-au schimbat asadar, iar perioada dintre rezervare si sosire s-a micsorat, multi dintre turisti rezervand prin telefon, de pe scara avionului, inainte sa plece catre o anume destinatie. Acest fapt se intampla in general pe turismul de business, segment in care se poate vorbi si despre o reducere a sejururilor. Oame­nii de afaceri nu calatoresc mai putin, dar stau mai putin, in special datorita acelu­iasi progres tehnologic, care te ajuta sa faci mai multe lucruri in mai putin timp, a reducerii bugetelor de calatorie si a imbunatatirii conectivitatii dintre orase.
Pe partea de leisure se manifesta cam aceleasi tendinte, dar pe ratiuni diferite. in cazul vacantelor, fiind o categorie de activitati din capitolul “optionale”, capito­lul buget a fost cel predominant. Si aici, cel mai mare impact s-a vazut la durata medie a seju­ru­lui, care a scazut dramatic. Turistii au optat pentru minivacante: mai multe, dar mai mici si distribuite pe intreaga peri­oada a anului. Chiar daca, per total, poate costurile sunt mai mari, cheltuielile sunt altfel distribuite. De asemenea, sistemele de early booking au inceput sa fie din ce in ce mai cautate.
“Retelele sociale sau site-urile review-uri au avut, de asemenea, un impact consi­de­rabil. Astazi poti afla orice despre orice, poti vedea ce spun altii despre locul unde vrei sa te duci, si iti poti schimba sau modifica decizia pe loc. Alte tendinte care se manifesta sunt „cumularea mai multor scopuri intr-o singura destinatie”, dar si reducerea cheltuielilor pe timpul sejuru­lui. incasarile din alimentatie publica, de exemplu, au scazut foarte mult, turistii limitandu-se la ce au prins in pachet”, completeaza Lucian Marinescu.

O evolutie interesanta este si cea a turistului de pensiune, care este dispus sa aloce vacantelor de acest gen sume tot mai mari, cu conditia sa aiba parte de ser­vi­ciile pe care le solicita. “Serviciile pen­siu­nilor sunt mult mai diversificate, deci implica alte costuri. Turistii de pen­siune au inteles acest lucru, astfel ca acum ii vad mult mai dispusi sa aloce o parte din bugetul lor activitatilor de agrement sau chiar unei alimentatii sanatoase, cu pro­duse pe care sa si le poata procura sin­guri, din gospodarie sau din apropierea ei. As putea concluziona ca investitiile reali­za­te de proprietari in pensiunea lor au dus la o schimbare a mentalitatii turisti­lor, iar adaptarea aceasta s-a produs din mers, cate putin in fiecare an”, spune Maria Stoian, fondator al ANTREC.

Resursa umana si oferta de munca in ospitalitate
Ca si in anii trecuti, presiunea care s-a manifestat pe costuri in 2012 a afectat negativ si direct cheltuielile proprietarilor cu resursa umana, pe mai multe paliere: numarul de angajati, salariile si beneficiile platite sau cheltuielile de training/ dezvoltare. Astfel, s-au redus organigra­mele, s-au micsorat beneficiile si s-au taiat formarile, dar nici urmarile n-au fost din cele bune, astfel ca, avand in vedere ca situatia s-a mai stabilizat, comparativ cu cea de acum cativa ani, exista spe­ranta ca pe viitor preocuparile pentru oameni si calitatea resurselor umane, ca unul din elementele cheie ale serviciilor, va reveni treptat in atentia angajatorilor din acest domeniu.  
Pe moment, spun persoanele implicate in aceast segment, oferta de munca este in continuare slaba din punct de vedere calitativ si nu exista o motivare reala de a lucra intr-un hotel, fiind in continuare cea mai prost platita industrie, cu un pro­gram de lucru atipic. Ca urmare, cei mai multi vad intr-o astfel de slujba o angajare temporara, cat sa isi sustina studiile, sau pana isi gasesc altceva. Sigur, sunt si oameni care raman in industrie, avanseaza, se dezvolta profesional, dar ponderea lor este mica. in privinta cur­surilor de dezvoltare profesionala, este de necontestat sustinerea materiala a Uni­unii Europene, intrucat fara fondurile structurale nu s-ar fi putut incepe anu­mite actiuni, insa pentru a avea acces la aceste fonduri a fost necesar si un efort din partea proprietarilor sau asociatiilor.

Ce rezerva 2013
Desi exista destinatii in care este nevoie de capacitati noi si moderne de cazare, apetitul investitorilor pentru acest gen de investitii este foarte scazut, astfel ca pro­iectele noi pentru 2013 sunt foarte putine.
“La acest moment sunt in desfasurare cam 30 de proiecte hoteliere la nivel natio­nal, din care undeva in jur de jumatate se estimeaza ca vor fi deschise anul viitor. Majo­ritatea sunt renovari ale unor hote­luri existente, dar sunt si cateva proiecte noi, inclusiv unele afilieri la unele lanturi hoteliere, in special din Grupul Hilton sau Wyndham. Nu este exclus, de asemenea, sa asistam si la intarea pe piata a unor lanturi noi, prin conversia unor hoteluri din cele existente”, spune reprezentantul Trend Hospitality.
De asemenea, o tendinta care se mani­festa in ultima vreme, si care este posibil sa se accentueze, este conversia unor cladiri construite initial cu alta destinatie, catre cea de hotel. Astfel de conversii, insa, nu sunt facile intotdeauna, mai ales pentru constructiile rezidentiale. Pe de alta parte, este de asteptat sa se dezvolte mai mult optiunile alternative de cazare, precum aparta­men­tele, care au o piata. Oportu­nitati mari exista si in zona hote­lurilor “economy”, mai ales ca nu necesita investitii mari si sunt mai usor de administrat.
Ca urmare a tuturor acestor proiecte si oportunitati, cat si ca o consideratie sim­pla privind circulatia turistica, specia­listii in ospitalitate sunt de-acord ca se va con­tinua trendul ascendent care s-a manifes­tat in ultimii ani, cu un plus de 5-7%. Desigur, vor continua sa existe evolutii diferentiate pe destinatii, segmente de clienti sau tipuri de hoteluri. Turismul de business, spre exemplu, isi va continua tendinta moderat ascendenta, cresterile inregistrandu-se mai mult pe partea de ocupare, decat pe partea de tarife.