Berea este principala bautura a romanilor atunci cand ies intr-un bar, restaurant sau se afla pe o terasa. Aceasta afirmatie se bazeaza pe datele provenite dintr-un studiu realizat in vara anului trecut, cu reprezentativitate nationala, potrivit Asociatiei Berarii Romaniei, studiu care releva faptul ca mai mult de unul din doi romani, atunci cand se afla intr-un bar, restaurant sau pe o terasa, aleg sa consume bere. Acest fapt este benefic in mai multe sensuri.
Piata horeca reprezinta circa 18% din volumele de bere vandute in Romania, cu split echilibrat la nivel rural – urban (49,1% – 50,9%), calcul realizat pe baza datelor Nielsen din serviciul de retail audit realizat pentru categoria bere, volum vanzari, pentru perioada iunie 2014 – mai 2015. Potrivit aceleiasi companii de cercetare, in sectorul horeca vanzarile preponderente sunt cele la sticla, urmate de PET si butoi (draft), in timp ce la nivel national, PET-ul este forma preponderenta de vanzare, urmata de berea la sticla si cea la cutie (vezi grafic). In reteaua horeca din mediul rural se poate observa, in schimb, o preferinta mai accentuata pentru forma PET decat in mediul urban.
Piata horeca a inregistrat in perioada analizata de Nielsen (ianuarie – mai 2014 versus ianuarie – mai 2015) o crestere cu 2% in volum total, insa trebuie tinut cont de faptul ca sezonul horeca nu este nici la jumatate. Berea preferata in acest sector este cea clasica, respectiv blonda cu alcool, care este si singura in crestere pe perioada analizata. Berea fara alcool si cea cu arome au inca o pondere mica in horeca.
Motive pentru a sustine consumul de bere
Intre evolutia pietei de bere si cea a sectorului horeca exista o interdependenta recunoscuta si confirmata in mod constant de realitatile economice. Unul dintre argumentele care sustin cel mai bine aceasta afirmatie se refera la numarul important de locuri de munca generate direct si indirect de sectorul berii la nivelul sectorului horeca. „Doar in anul 2013, 23.707 de romani au avut un loc de munca in horeca datorita berii. Ce este si mai relevant, pe langa faptul ca sectorul berii genereaza in horeca cele mai multe locuri de munca in randul tuturor celorlalte sectoare de activitate conexe, este si faptul ca acele 23.707 locuri de munca au fost ocupate in special de persoane cu un statut social aparte, fiind destinate mai ales persoanelor aflate la primul loc de munca, studentilor sau persoanelor care incercau sa se reintegreze in viata profesionala dupa o perioada de pauza. Asadar, sunt locuri de munca cu pronuntate valente de protectie sociala, cu atat mai valoroase pentru romani“, spune Constantin Bratu, director general Asociatia Berarii Romaniei.
Din pacate, aceasta interdependenta functioneaza in dublu sens, adica numarul locurilor de munca din horeca generate de sectorul berii creste odata cu instalarea unui trend pozitiv pe piata berii, dar scade atunci cand piata berii se contracta. Cea mai dramatica scadere a fost inregistrata in timpul crizei economice, conform datelor oferite de Asociatia Berarii Romaniei, respectiv intre anii 2008 si 2011, cand numarul locurilor de munca s-a diminuat cu 27,5%, de la 50.500 la 36.600 locuri de munca, intr-o perioada in care piata berii a suferit o contractie semnificativa, de 16%.
„Criza economica a reprezentat o lectie care ar fi trebuit insusita la timp, intrucat a scos in evidenta cat de important este sa mentii un echilibru intre nivelul fiscalitatii si puterea de cumparare a romanilor pentru a putea sustine sau genera crestere economica.
Din pacate insa, presiunea fiscala crescuta pe piata berii declansata la inceputul anului 2013, atunci cand criza nu isi mai facea simtita prezenta, a indus o contractie a pietei berii timp de doi ani consecutivi. Acest trend negativ s-a rasfrant si la nivelul locurilor de munca din sectorul horeca datorate berii, acestea scazand de la 30.700 in 2012 la 23.707 in 2013, adica cu 22,8%“, precizeaza Constantin Bratu.
In timp ce ponderea canalui horeca in totalul vanzarilor de bere este de 18%, conform datelor oferite de Nielsen, media europeana la nivelul anului 2012 se situa peste, la 33%. Mai mult, in tari cum sunt Grecia, Irlanda, Malta, Portugalia si Spania ponderea acestui canal este de peste 60%, spune reprezentantul Asociatiei Berarii Romaniei.
Ce aduce TVA 9% pentru berea la draft
O veriga care face si mai evidenta legatura dintre sectorul berii si horeca consta in faptul ca industria berii are un produs destinat exclusiv comercializarii si consumului in locatiile de tip restaurant, pub sau bar: berea la draught sau berea la halba, cum este denumita ea in limbajul uzual.
De curand a circulat stirea ca taxa pe valoarea adaugata va fi redusa la 9% pentru berea la draft, in baza unui amendament aprobat de catre deputati la ordonanta care diminueaza TVA pentru produsele alimentare, pregatita de Guvern sa fie aplicata din luna iulie a acestui an. Acest fapt demonstreaza ca si autoritatile romane considera ca industria berii este un stimul pentru sectorul horeca. „S-ar putea colecta mai multe venituri prin cresterea vanzarilor de bere la draft, intrucat adaosul comercial este mai mare in horeca, iar noi locuri de munca vor putea fi create, mai ales pentru categorii defavorizate precum persoane mai putin calificate, studenti, tineri fara experienta. Astfel, daca prin aceasta masura s-ar crea un plus de consum de 100.000 hl de bere in zona horeca, aceasta evolutie s-ar traduce prin efecte pozitive asupra incasarilor bugetare si a ocuparii fortei de munca, net superioare fata de aceeasi evolutie in zona de retail", se arata in motivarea realizata de initiatorul amendamentului, deputatul minoritatilor nationale, Adrian Merka.
Prin aceasta masura de aplicare a cotei de 9% TVA inclusiv pentru berea la halba se creeaza o reala oportunitate atat pentru dezvoltarea sectorului horeca, prin securizarea locurilor de munca existente in horeca si, poate, chiar prin crearea unora noi, datorita cresterii preferintelor pentru berea la halba si consumarea produsului in locatie, cat si pentru dezvoltarea turismului, berea la halba fiind asociata cu perioadele dedicate vacantelor.
Desi segmentul berii la draught are o pondere redusa la nivel de piata, 11,9% conform datelor Nielsen, perioada analizata fiind iunie 2014 – mai 2015, aplicarea unui TVA de 9% pentru berea comercializata astfel este un element care ar putea contribui la crearea unui context favorabil unei evolutii pozitive pe mai multe paliere. Un posibil impact pozitiv s-ar putea resimti chiar la nivelul micilor producatori de bere care folosesc in special acest tip de ambalaj, prin stimularea productiei si investitiilor, in opinia lui Constantin Bratu. In plus, este o masura care creeaza un context favorabil dezvoltarii micro-berariilor, multe dintre acestea reprezentand practic o simbioza intre productia de bere si locatiile de tip horeca, in multe astfel de micro-berarii berea putand fi savurata chiar acolo unde este produsa.
Bucurestenii au redescoperit preferinta pentru bere
La final, cateva date publicate de Go Euro, siteul specializat in comparatii si analize de pret pentru curse aviatice, feroviare si auto, care a lansat Indexul Preturilor Berii pe 2015, ce compara pretul berii in magazine si baruri, in 75 de orase din lume.
Cea mai scumpa destinatie din acest punct de vedere este Geneva, urmata la scurta distanta de Hong Kong si Tel Aviv. La polul opus se numara Kiev si Cracovia, unde pentru 10$ poti cumpara 6 sticle de bere, pe cand, in Geneva, aceeasi suma nu ajunge nici pentru doua sticle.
In ceea ce priveste consumul per capita, la nivel de Bucuresti, conform aceleiasi surse, locuitorii capitalei se afla intre primele locuri la consumul de bere, cu 133 de litri pe cap de locuitor, foarte aproape de locuitorii capitalelor Praga, Varsovia, Belgrad si Berlin. La polul opus se afla consumatorii din Cairo unde este inregistrata cifra de 4 litri per capita consum bere.
