Cricova este unul dintre cei mai mari producatori de vinuri din Republica Moldova, insa nu vinurile sale dau cea mai mare valoare brandului, ci Orasul subteran, un complex de galerii intins pe zeci de kilometri, unde producatorul isi tine la maturat vinurile si unde se afla sectia de imbuteliere a vinurilor spumante clasice. Tot aici se afla si Colectia Nationala de Vinuri a Republicii Moldova, care adaposteste sticle unicat, din prima parte a secolului al XX-lea.
Aflat la 13 kilometri de Chisinau, micul oras Cricova se mandreste cu unul dintre cei mai mari producatori de vinuri, dar si cu cel mai vizitat obiectiv turistic din Republica Moldova. Companie administrata in continuare de stat, Cricova este cel mai mare producator de vinuri spumante si al doilea producator de vinuri linistite din tara vecina.
Combinatul de vinuri detine 700 de hectare de vita de vie, dar si una dintre cele mai vaste crame subterane din lume. Orasul subteran de la Cricova nu este insa cel mai mare. Milestii Mici, producator aflat la randul sau in apropierea Chisinaului, a primit, in 2005, din partea World Guiness Record, titlul de cea mai mare crama de vinuri din lume, adapostind, in cei 200 km de galerii subterane o colectie de aproape doua milioane de sticle.
In schimb, Cricova a beneficiat, pe parcursul ultimilor ani, de un program de reconstructie si modernizare, astfel ca, pe langa galeriile unde vinul este depozitat pentru maturare, Orasul subteran gazduieste si un cinematograf, sali de degustare moderne, dar si un muzeu al vinului.
Cu o suprafata de 53 de hectare, Orasul subteran are 120 km de galerii, din care 80 de km sunt utilizati pentru pastrarea si maturarea vinului, in timp ce de pe celelalte galerii inca se extrage calcarul folosit in industria de constructii. Galeriile poarta denumiri sugestive, precum Strada Cabernet, Bulevardul Sampaniei, Strada Dionis sau Strada Firul Ariadnei.
Pentru maturare si invechire, vinul este tinut in baricuri de stejar montan, importati din SUA, Italia, Portugalia sau Romania , cu capacitate de 250-300 de litri, dar si in budane din lemn cu capacitati de 4.000-8.000 litri. Vinul alb este tinut la maturat intre una si sase luni, in timp ce vinul rosu este tinut intre unul si trei ani. Tot aici se gasesc si tancurile emailate unde se realizeaza fermentarea vinului.
In interiorul galeriilor, temperatura este constanta pe tot parcursul anului, in intervalul de 12-140C, microclimatul asigurand o umiditate de 70-80%, propice depozitarii si maturarii vinului. Primele sticle de spumant au fost depozitate in scop experimental in galeriile subterane de la Cricova, in 1947, cramele fiind infiintate cinci ani mai tarziu, in 1952.
Cum se produce vinul spumant
Sectia de vinuri spumante obtinute prin metoda clasica, denumita champenoise pentru ca a fost utilizata pentru prima data in regiunea Champagne, din Franta, se afla tot in Orasul subteran. Tot aici se realizeaza si fermentarea secundara in sticla a vinurilor spumante obtinute prin aceasta metoda.
Temperatura este ceva mai ridicata in sectia de obtinere a spumantelor, decat in restul galeriilor, ajungand la 15-160C. Spumantele clasice din portofoliul Cricova, obtinute in urma fermentarii secundare in sticla, fac parte din gamele Deluxe, Prestige, Cuvee Prestige, Premium Cuvee si Grand Vintage.
Dupa obtinerea vinului de baza, acesta este imbuteliat in sticle rezistente la presiune, impreuna cu drojdii si sirop de zahar, care sa permita realizarea celei de-a doua fermentari. In sectia de remuaj – degorjare din Orasul subteran sunt in permanenta 500.000 de sticle cu spumante. Sticlele au dopuri metalice si sunt tinute in rafturi speciale in pozitie inclinata, cu gura in jos.
Dupa maturarea vinurilor in sticla, doua angajate rotesc, de fiecare data cu o optime din circumferinta sticlei, intre 15.000 si 30.000 de spumante pe zi, proces care se realizeaza odata la doua zile, timp de doua luni. Astfel se realizeaza etapa de remuaj, prin care drojdiile ramase sunt aduse treptat spre dop. Ulterior se trece la etapa de degorjare,care presupune scoaterea capacului metalic, inlaturarea sedimentelor ramase in sticla si punerea dopului definitiv de pluta. Pentru spumantul alb de Cricova se utilizeaza Chardonnay, Pinot Noir si Pinot Meunier, in timp ce pentru rozé se foloseste Cabernet Sauvignon.
Colectia Nationala de Vinuri
Unul dintre principalele puncte de atractie ale Orasului subteran il reprezinta Vinoteca Nationala care cuprinde 1,3 milioane de sticle. Majoritatea sunt din Republica Moldova, insa exista si in jur de 200.000 de sticle din alte state, mostenite in urma dezmembrarii fostei Uniuni Sovietice. Cea mai valoroasa este colectia de vinuri a liderului nazist Herman Goring, primita de Uniunea Sovietica ca reparatie dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial. Aceasta include vinuri din Italia si Germania din perioada interbelica, dar si un vin evreiesc de Paste din 1902.
Preturile unui tur ghidat in Orasul subteran variaza, in functie de felul vizitei, intre 310 lei (15 euro) si 2.200 de lei moldovenesti (100 de euro) si pot sa dureze intre o ora si jumatate si trei ore si jumatate. Cele mai complexe tururi presupun si degustari de vinuri intr-una din cele cinci sali de degustare tematice, reamenajate recent.
Dupa acordul semnat, in urma cu doi ani, intre Agentiile de Turism din Republica Moldova si Romania, pentru realizarea unui circuit turistic comun cu Romania, numarul de vizitatori de la Cricova a crescut considerabil. Anul acesta se estimeaza ca peste 70.000 de turisti vor vizita Orasul subteran de la Cricova.
In prezent Cricova, impreuna cu Agentia de Turism a Republicii Moldova, incearca sa treaca Orasul subteran pe lista patrimoniului cultural – national UNESCO.
Cricova, intre politica si geopolitica
Odata cu incheierea de catre guvernul Republicii Moldova a acordului de asociere cu Uniunea Europeana, autoritatile ruse au instituit, in toamna anului 2013, un embargo asupra vinurilor din Republica Moldova. Rusia reprezenta cea mai importanta piata pentru exportul vinurilor moldovenesti la acea vreme, astfel ca embargoul a avut initial o influenta destul de mare asupra producatorilor de vinuri de peste Prut. Acestora li s-a permis insa sa exporte pe pietele Uniunii Europene, astfel ca efectele initiale s-au estompat in timp.
Desi embargoul a fost justificat de calitatea slaba a vinurilor moldovenesti, interzicerea vinurilor moldovenesti pe piata rusa a fost, in fapt, o decizie politica.
Anul acesta, dupa ce presedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a fost singurul sef de stat prezent, alaturi de Vladimir Putin, la parada militara tinuta pe 9 mai, de Ziua Victoriei, la Moscova, combinatul de la Cricova a fost singurul producator de vinuri din Republica Moldova caruia i s-a permis sa reia exporturile pe piata rusa.
Cricova este in continuare o companie administrata de stat. Director general este, din mai 2016, Iurie Carp, care a ocupat anterior functiile de director general al Autoritatii Nationale pentru Siguranta Alimentelor si al Autoritatii Nationale de Turism din tara vecina.
Compania produce anual intre sapte si opt milioane de sticle, 70% dintre acestea fiind vinuri spumante. Jumatate din productia de vinuri a Cricova merge catre export.
